Tipuri de narcisism

Tipuri de narcisism

  • Reading time:14 mins read

În articolul de aici, am vorbit pe larg despre narcisism, ce înseamnă, trăsăturile și rănile narcisice și am menționat principalele tipuri de narcisism.

Făcând distincția între narcsismul sănătos și cel patologic, observam că cel ultimul este reprezentat de două mari tipuri:

Narcisismul malign

Conceptul este introdus de psihiatrul și psihanalistul Otto Kernberg, care, în expertiza sa clinică îndelungată, a tratat astfel de tipologii.

Narcisismul malign este cea mai periculoasă formă de narcisism patologic. Reunește trăsături de narcisism grandios, paranoia, comportament antisocial și uneori trăsături sadice.

Narcisiștii maligni sunt manipulatori reci, lipsiți de remușcări, agresivi (chiar periculoși social), pot abuza conștient și cu plăcere.

Această formă se învecinează cu psihopatia.

Narcisismul mortifer (sau de moarte)

O formă de narcisism avansată de psihanalistul francez André Green.

Narcisismul mortifer este o formă profund distructivă, dar nu neapărat prin comportamente agresive față de ceilalți, ci mai ales față de sine.

André Green, psihanalist francez, descrie acest tip de narcisism ca „o retragere a energiei libidinale din relația cu lumea exterioară și din relația cu sinele însuși.”

Caracteristicile narcisismului mortifer: apatia, pierderea interesului pentru viață, lipsa plăcerii, a dorinței, golul existențial, potențial suicidar, o formă de depresie „înghețată”, fără speranță. Este diferit de depresia clasică — aici, viața psihică pare moartă. Persoana nu mai investește emoțional în sine, în ceilalți sau în realitate.

Grup de suport online pentru victimele relațiilor narcisiste

În fiecare joi la ora 19.00

Într-un cadru sigur, confidențial, vei împărtăși experiențe cu cei care au trăit ceva similar

Alătură-te cu încredere!

Narcisismul colectiv / cultural

Conceptul este teoretizat de Christopher Lasch, istoric și sociolog în lucrarea „The Culture of Narcissism” (1979).

Autorul argumentează că „Societatea occidentală modernă produce un tipar colectiv de narcisism prin promovarea imaginii, performanței și competiției permanente.”

Exemple aduse se referă la dependența de validare online, cultura influencerilor, obsesia pentru imagine și succes, pierderea autenticității în favoarea unei „mărci personale”.

Narcisismul comunitar

Introdus și conceptualizat de Brad J. Bushman, W. Keith Campbell și dezvoltat ulterior de Agnieszka Czarna, este o formă mai puțin evidentă de narcisism, diferită de varianta clasică.

Narcisismul comunitar implică o preocupare aparentă pentru ceilalți și pentru binele comun — dar în moduri care susțin o imagine de sine grandioasă ca fiind cea mai bună, cea mai empatică, cea mai morală persoană.

Caracteristicile narcisismului comunitar:

  • Imagine grandioasă despre sine ca persoană altruistă și morală („Sunt cea mai empatică persoană pe care o cunosc!”, „Oamenii ar fi pierduți fără ajutorul meu!”)
  • Dorința de validare pentru bunătate și moralitate, așteaptă aplauze pentru gesturile „altruiste”
  • Control social și manipulare subtilă – ajută pentru a se pune într-o poziție superioară moral, poate deveni intruziv sau critic față de cei care nu le urmează „standardele morale”.
  • Confuzie între nevoile celorlalți și propriile nevoi de validare – ajutorul oferit nu e complet dezinteresat, ci are mereu o componentă de imagine de sine.
  • Contrast între imagine și realitate – să fie văzut salvator sau lider moral, dar, în realitate, este rigid, manipulator, lipsit de empatie autentică.

Narcisismul moralizator („self-righteous” în engleză)

Termenul este folosit frecvent de Dr. Ramani Durvasula, psiholog clinician specializat în narcisism.

Narcisismul moralizator este o subcategorie specifică, constatată de ea pe baza observațiilor clinice.

Acești oameni sunt maeștri ai responsabilității forțate. Te trezești plătind mai mult, muncind mai mult și fiind totodată făcut de rușine că nu ești ‘ca ei’ – de parcă asta ar fi o virtute supremă.

Dr. Ramani Durvasula

Formă de narcisism mai puțin vizibilă, este mascat adesea sub masca responsabilității, a seriozității și a „lucrului bine făcut”.

Nu se manifestă prin grandiozitate exterioară, aroganță ostentativă sau nevoia constantă de admirație, ci printr-o rigiditate extremă, o obsesie pentru reguli, morală și control, în special asupra resurselor materiale – cu precădere, banii.

Trăsăturile definitorii :

Rigiditatea morală și regulatoare

  • Persoana impune un set strict de reguli și principii, pe care le consideră superioare oricărei opinii sau realități exterioare.
  • Totul este împărțit între „corect” și „greșit”, fără nuanțe.
  • Acest cadru rigid devine instrumentul principal de control asupra celorlalți.

Obsesia pentru bani și control financiar

  • Banii nu sunt doar o resursă, ci un simbol al valorii personale și al puterii.
  • Controlul financiar este folosit ca metodă de dominare în relații: persoana poate fi zgârcită, restrictivă sau umilitoare în raport cu nevoile celorlalți.
  • Adesea, își judecă partenerii pentru alegeri financiare considerate „iresponsabile”, fără empatie sau înțelegere.

Superioritate morală și critică constantă

  • Se percepe ca fiind un model de viață corectă, morală și eficientă.
  • Critică dur greșelile altora, chiar și cele minore, fără a-și asuma propriile lipsuri sau greșeli.
  • Consideră că are dreptul de a corecta, învăța sau „modela” comportamentele celor din jur, ca un „ghid înțelept”.

Reacționează cu răceală, indiferență sau chiar dispreț față de vulnerabilitate

Control prin rușinare și vinovăție

  • Pentru a menține puterea, folosește rușinarea și cultivă sentimentul de vină în ceilalți: „Dacă ai fi fost ca mine…”, „Eu nu aș fi făcut niciodată așa ceva…”
  • Manipularea este subtilă și bazată pe apelul la datorie, rușine sau ruina personală.

Exemple de comportament

  • Ține evidența fiecărui ban cheltuit de partener și cere justificări.
  • Consideră că doar „el/ea știe ce e bine” și respinge idei alternative ca fiind „slabe”, „iresponsabile” sau „infantile”.
  • Refuză ajutorul financiar într-o criză reală, invocând principii: „Ai făcut alegerile tale, acum plătește pentru ele.”
  • Folosește limbaj moralizator: „Oamenii ca mine nu se plâng. Noi ne descurcăm.”

E important de reținut că, la suprafață, stiluri narcisice pot arăta complet diferit, dar au în comun lipsa empatiei, nevoia de control, și sentimentul profund de superioritate, manipularea.

De ce e importantă această clasificare

Narcisismul nu este un monolit și, pentru a înțelege o persoană, un comportament, trebuie să înțelegem nuanțele.

Eticheta „narcisist” poate ascunde realități foarte diferite: poate fi vorba despre un om aflat în suferință tăcută (vulnerabil), despre o persoană periculoasă (malign), despre cineva aflat într-un gol sufletesc profund (mortifer), despre o persoană care se dedică binefacerilor, comunității, dar, de fapt, motivația sa reală este a fi în centrul atenției, a domina și controla.

Cum facem diferența între stilurile de narcisism?
Este nevoie de relaționare constantă și de timp, pentru a cunoaște persoana în diverse contexte și a nu ne lăsa duși de imaginea pe care vrea ne-o prezintă intenționat!

Acordăm atenție felului în care se manifestă, respectiv dacă persoana e mai deschisă, dominantă, caută atenție în mod direct, sau dacă e mai retrasă, sensibilă, defensivă. Apoi observăm cum reacționează la critică — dacă o ignoră sau devine rănită și defensivă. În esență, diferența vine din observarea comportamentului, modului de a relaționa cu ceilalți și a gestionării propriei stime de sine.

De ce e important să facem diferența?

Pentru că înțelegerea corectă a stilului te ajută:

  • Să reacționezi adecvat în relații, evitând conflicte inutile;
  • Să aplici strategii eficiente dacă e vorba de sprijin sau terapie;
  • Să gestionezi mai bine impactul emoțional asupra ta, știind ce să aștepți și cum să te protejezi;
  • Să ai o viziune clară despre dinamica comportamentală, fără să faci presupuneri greșite.

Pe scurt, diferențierea ne oferă o busolă pentru a naviga mai bine în relații și situații complexe legate de narcisism.

Cum facem diferența

Eticheta „narcisist” este adesea aruncată în mod abuziv.

Nu oricine se iubește pe sine, postează selfie-uri sau are încredere în forțele proprii este narcisist.

Da-ți-vă timp atunci când cunoașteți pe cineva, indiferent de natura relației, dar cu atât mai mult dacă e vorba de una romantică! E nevoie de timp să se arate așa cum este.

În 6 luni, o persoană începe să se arate așa cum este ea cu adevărat, chiar dacă nu complet, oferă indicii importante. Fiți atenți la ele!Cunoașteți-vă în diferite contexte, aveți răbdare, nu vă aruncați în brațele dragostei ce pare ruptă ca din filme. Am auzit o vorbă care mi-a plăcut foarte mult: „Dacă aveți impresia că ce trăiți nu este adevărat (n.a. în sensul de cât este de frumos), să știți că chiar nu este!”

Golurile emoționale nu se umplu cu alte persoane! Apropiați-vă de voi înșivă prin cunoaștere, descoperiți-vă și acceptați-vă, nu vă aruncați în brațele unei persoane sperând să vă salveze!

  • Narcisismul grandios: Se manifestă prin aroganță, superioritate, lipsă de empatie, nevoie excesivă de admirație.
  • Narcisismul vulnerabil (mascat, hipersensibil): Aici persoana pare retrasă sau modestă, dar trăiește intens nevoia de validare și reacționează exagerat la critică.

Există opinii ale unor psihologi și cercetători în domeniu care consideră că narcisismul grandios este tipul de bază, din care „se trag” toate celelalte tipuri de narcisism.

Narcisismul grandios

Reprezintă imaginea clasică a narcisistului. Comportamentul unei astfel de persoane se caracterizează prin:

  • Se consideră superior, genial, excepțional
  • Are nevoie constantă de validare și admirație
  • Nu suportă critica – reacționează cu furie, dispreț sau atac
  • Îi privește pe ceilalți ca inferiori sau „instrumente”
  • Se folosește de oameni pentru propriul beneficiu
  • Nu simte empatie reală.

De obicei, apare ca urmare a unei copilării în care copilul a fost fie supralăudat în mod exagerat („ești cel mai bun!”), fie hiperprotejat și lipsit de limite, fie folosit de părinți pentru a le împlini visurile sau ambițiile personale („copilul trofeu”).

Narcisismul vulnerabil

Este o formă ascunsă, manifestările sale nu corespund tipologiei ”clasice”.

Este, poate, cea mai dificilă și greu de gestionat formă de narcisism pentru cei apropiați.

Persoana narcisistă vulnerabil:

  • Pare timidă, sensibilă, retrasă
  • Trăiește cu sentimentul că „nimeni nu o înțelege”
  • Are nevoie de validare, dar o cere indirect, prin victimizare, pasiv-agresivitate
  • Are mania persecuției, cineva are ceva cu ea
  • Este extrem de sensibilă la respingere și critică
  • Pare modestă, dar în sine se consideră specială, „neînțeleasă”.

Aceste trăsături se asociază frecvent și cu teama de abandon.

Personalitatea narcisistă vulnerabil apare în urma unei copilării marcate de neglijență emoțională, respingere sau abandon, critici constante sau lipsa validării.

Despre celelalte tipuri de narcisism am scris în articolul de aici.

Criterii clinice pentru tulburarea de personalitate narcisistă (DSM-5)

Potrivit Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale, ediția a 5-a, DSM-5, manual utilizat de profesioniștii din domeniul sănătății mintale din întreaga lume pentru a clasifica și diagnostica tulburările mintale, pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu tulburare de personalitate narcisistă, trebuie să prezinte un patern persistent de:

  • Grandiozitate (în fantezie sau comportament),
  • Nevoia de admirație excesivă,
  • Lipsă de empatie.

Alte trăsături asociate includ:

  • Sentimentul de îndreptățire
  • Relaționarea prin dominare și control
  • tendința de a exploata și manipula
  • Reacții disproporționate la critică.

Tulburarea de personalitate narcisică este un diagnostic care se dă doar de un profesionist în domeniul sănătății mintale, un medic psihiatru, după o analiză amănunțită a tiparelor comportamentale ale persoanei, istoriei sale de viață și felul în care îi sunt afectate relațiile sociale.

De ce e importantă această clasificare

Narcisismul nu este un monolit și, pentru a înțelege o persoană, un comportament, trebuie să înțelegem nuanțele.

Eticheta „narcisist” poate ascunde realități foarte diferite: poate fi vorba despre un om aflat în suferință tăcută (vulnerabil), despre o persoană periculoasă (malign), despre cineva aflat într-un gol sufletesc profund (mortifer), despre o persoană care se dedică binefacerilor, comunității, dar, de fapt, motivația sa reală este a fi în centrul atenției, a domina și controla (comunitar).

Concluzie

Narcisismul nu este un defect, ci un filon central al personalității. Ceea ce îl transformă într-o problemă este dezechilibrul – fie în forma de deficit, fie în forma de exces. În varianta sa sănătoasă, această trăsătură devine cheia maturității emoționale și a unei vieți sănătoase.

„Avem nevoie de narcisism. Fără el, am trăi în umilință permanentă. Cu prea mult, trăim într-o iluzie periculoasă”, a spus Sam Vaknin, autor și cercetător în domeniul narcisismului.

Sper ca rândurile de față să fie un ghid și un suport pentru cele care se regăsesc în ele, dar și o speranță.

Dacă te simṭi pierdut și singur, caută ajutor!

Îl poṭi găsi în oameni de încredere, care ṭi-au fost alături și care nu ṭi-au negat realitatea sau, dacă nu ai, în comunităṭi specifice sau în ajutor de specialitate, plătit.

Observații înainte de final

* Informațiile din articol nu țin loc de diagnostic. Dacă crezi că o persoană din apropierea ta are trăsături narcisice, pentru clarificarea oricăror aspecte, adresează-te unui specialist.

* Înainte de a pune cuiva eticheta de ”narcisist”, nu uita că trăsături narcisice avem cu toții! Ce face diferența sunt intensitatea și frecvanța lor în cadrul unei personalități!

Încheiere

Îmi doresc să construiesc o comunitate în care cei care se confruntă cu narcisismul pot găsi sprijin emoțional, dar și soluții la probleme cu care se confruntă.

Dacă îți place articolul, te rog să îl distribui, să poată ajunge la cei care au nevoie!

Alătură-te comunității de pe pagina de Facebook și apreciază cu un ”like” pagina!

Dacă ai avut un părinte narcisist, foarte probabil:

Dacă ai un partener narcisist, atunci îți sunt utile informații despre:

Codependența emoțională și narcisismul fac o pereche funcțională în disfuncționalitatea ei. De aceea, pe www.codependentaemotionala.ro postez articole despre ambele.

Articole despre dependența emoțională:

Dacă simți că ceva e în neregulă cu viața ta ori nu te regăsești sau ai pierdut cârma sau pur și simplu ai o problemă care te macină, hai să stăm de vorbă într-o ședință (este contra cost)!

Scrie-mi la contact@codependentaemotionala.ro sau pe Facebook la @codependentaemotionala. 

Nu uita să ai grijă de tine, așa cum ai grijă de cei dragi!

🔹 Bibliografie:

– Darvasula Ramani – materiale video pe canalul de YouTube.

🔹 Fotografia articolului aparține Pixabay.com

#narcisist #parintenarcisist #mamanarcisista #victimanarcisism #persoananarcisista #manipulare #narcisistvulnerabil

Tags: , , , , ,

Leave a Reply