Tipuri de narcisism

  • Reading time:17 mins read

În articolul de aici, am vorbit pe larg despre narcisism, ce înseamnă, trăsăturile și rănile narcisice.

Literatura de specialitate face o distincție esențială între narcisismul sănătos – acel nucleu echilibrat al stimei de sine – și narcisismul patologic – o deviere marcată de rigiditate, fragilitate și mecanisme defensive exagerate.

În psihanaliză se vorbește despre un „narcisism de viață” și un „narcisism de moarte”, ilustrând astfel cele două direcții extreme pe care le poate lua această energie psihică fundamentală.

Așadar, a înțelege narcisismul presupune să-l privim nuanțat, în spectrul său complet – de la narcisismul sănătos, esențial echilibrului nostru psihic, până la narcisismul patologic, care poate deveni distructiv pentru individ și cei din jur.

Narcisismul sănătos

Este forma de narcisism considerată normală, adaptativă, ajută la o imagine coerentă de sine, la dezvoltarea încrederii, la construirea de relații sănătoase, la stabilirea obiectivelor. El este nucleul de echilibru al sinelui.

Sigmund Freud a fost printre primii care a recunoscut că „un anumit grad de narcisism este indispensabil sănătății psihice”.

Narcisismul sănătos se construiește în special în primii 2-6 ani, perioadă crucială pentru dezvoltarea personalității și a imaginii de sine, atunci când părinții (sau îngrijitorii primari):

  • Răspund cu empatie la emoțiile copilului  („te simți trist acum… înțeleg”);
  • Oglindesc pozitiv sinele acestuia
  • Oferă validare („ești special pentru mine”) fără a-l supraevalua;
  • Îi pun limite și îl frustrează cu măsură și non abuziv („nu poți avea tot ce vrei, dar sunt aici cu tine”)
  • Îi oferă suport afectiv constant.

Aceste condiții contribuie la dezvoltarea unui sine coerent și stabil. Ele îi permit copilului să înțeleagă că este valoros chiar dacă nu e perfect, că poate fi iubit și când greșește, că lumea este un loc sigur în care poate avea încredere.

Un adult cu narcisism sănătos:

  • Are încredere în sine, dar nu își subestimează sau disprețuiește colegii;
  • Acceptă criticile și le analizează;
  • Nu are nevoie constantă de aplauze;
  • E capabil de empatie și colaborare;
  • Se bucură sincer pentru succesul altora.

Narcisismul sănătos este componenta personalității care ne permite:

  • Să avem încredere în forțele proprii
  • Să ne simțim valoroși
  • Să fim ambițioși și perseverenți
  • Să ne stabilim obiective și să le urmărim
  • Să suportăm eșecul fără să ne prăbușim psihic
  • Să știm când să ne retragem dintr-o situație care nu ne mai servește.

Narcisismul patologic

„Narcisismul patologic reprezintă o strategie defensivă menită să mascheze un sine gol, vulnerabil și rănit.”

Otto Kernberg, psihiatru, psihanalist

Atunci când mediul familial este caracterizat fie de neglijență emoțională, fie de suprastimulare artificială (răsfăț extrem, supraevaluare) și/sau copilul rămâne marcat de evenimente traumatice (sau pe care el le resimte ca traumatice), structura narcisică se poate dezvolta distorsionat.

Există două forme majore de narcisism patologic:

  • Narcisismul grandios: Se manifestă prin aroganță, superioritate, lipsă de empatie, nevoie excesivă de admirație.
  • Narcisismul vulnerabil (mascat, hipersensibil): Aici persoana pare retrasă sau modestă, dar trăiește intens nevoia de validare și reacționează exagerat la critică.

Există opinii ale unor psihologi și cercetători în domeniu care consideră că narcisismul grandios este tipul de bază, din care „se trag” toate celelalte tipuri de narcisism.

Narcisismul grandios

Reprezintă imaginea clasică a narcisistului. Comportamentul unei astfel de persoane se caracterizează prin:

  • Se consideră superior, genial, excepțional
  • Are nevoie constantă de validare și admirație
  • Nu suportă critica – reacționează cu furie, dispreț sau atac
  • Îi privește pe ceilalți ca inferiori sau „instrumente”
  • Se folosește de oameni pentru propriul beneficiu
  • Nu simte empatie reală.

De obicei, apare ca urmare a unei copilării în care copilul a fost fie supralăudat în mod exagerat („ești cel mai bun!”), fie hiperprotejat și lipsit de limite, fie folosit de părinți pentru a le împlini visurile sau ambițiile personale („copilul trofeu”).

Narcisismul vulnerabil

Este o formă ascunsă, manifestările sale nu corespund tipologiei ”clasice”.

Este, poate, cea mai dificilă și greu de gestionat formă de narcisism pentru cei apropiați.

Persoana narcisistă vulnerabil:

  • Pare timidă, sensibilă, retrasă
  • Trăiește cu sentimentul că „nimeni nu o înțelege”
  • Are nevoie de validare, dar o cere indirect, prin victimizare, pasiv-agresivitate
  • Are mania persecuției, cineva are ceva cu ea
  • Este extrem de sensibilă la respingere și critică
  • Pare modestă, dar în sine se consideră specială, „neînțeleasă”.

Aceste trăsături se asociază frecvent și cu teama de abandon.

Personalitatea narcisistă vulnerabil apare în urma unei copilării marcate de neglijență emoțională, respingere sau abandon, critici constante sau lipsa validării.

Narcisismul malign

Conceptul este introdus de psihiatrul și psihanalistul Otto Kernberg, care, în expertiza sa clinică îndelungată, a tratat astfel de tipologii.

Narcisismul malign este cea mai periculoasă formă de narcisism patologic. Reunește trăsături de narcisism grandios, paranoia, comportament antisocial și uneori trăsături sadice.

Narcisiștii maligni sunt manipulatori reci, lipsiți de remușcări, agresivi (chiar periculoși social), pot abuza conștient și cu plăcere.

Această formă se învecinează cu psihopatia.

Narcisismul mortifer (sau de moarte)

Narcisismul mortifer (sau de moarte), introdus de psihanalistul francez André Green, este o formă de narcisism profund distructivă, dar nu neapărat prin comportamente agresive față de ceilalți, ci mai ales față de propria persoană.

André Green descrie acest tip de narcisism ca „o retragere a energiei libidinale (n.a. poftei de viață) din relația cu lumea exterioară și din relația cu sinele însuși.”

Caracteristicile narcisismului mortifer: apatia, pierderea interesului pentru viață, lipsa plăcerii, a dorinței, golul existențial, potențial suicidar, o formă de depresie „înghețată”, fără speranță.

Narcisismul mortifer nu este același lucru cu depresia obișnuită.

În depresia clasică – persoana suferă, simte durere, tristețe, vinovăție, există viață afectivă, dar ea e copleșită de durere.

În narcisismul mortifer nu mai există nici măcar suferință vie, ci o golire interioară: persoana nu mai investește emoțional în sine, în ceilalți sau în realitate, ca și cum viața psihică ar fi „înghețată” sau stinsă.

Grup de suport online pentru victimele relațiilor narcisiste

În a doua și ultima zi de joi la ora 19.00

Într-un cadru sigur, confidențial, vei împărtăși experiențe cu cei care au trăit ceva similar

Alătură-te cu încredere!

Narcisismul colectiv / cultural

Conceptul este teoretizat de Christopher Lasch, istoric și sociolog în lucrarea „The Culture of Narcissism” (1979).

Autorul argumentează că „Societatea occidentală modernă produce un tipar colectiv de narcisism prin promovarea imaginii, performanței și competiției permanente.”

Exemple aduse se referă la dependența de validare online, cultura influencerilor, obsesia pentru imagine și succes, pierderea autenticității în favoarea unei „mărci personale”.

Narcisismul comunitar

Introdus și conceptualizat de Brad J. Bushman, W. Keith Campbell și dezvoltat ulterior de Agnieszka Czarna, este o formă mai puțin evidentă de narcisism, diferită de varianta clasică.

Narcisismul comunitar implică o preocupare aparentă pentru ceilalți și pentru binele comun — dar în moduri care susțin o imagine de sine grandioasă ca fiind cea mai bună, cea mai empatică, cea mai morală persoană.

A nu se înțelege că toți cei care sunt implicați în acte de caritate, în viața comunității, în proiecte comunitare și în voluntariat, sunt narcisiști!!

Caracteristicile narcisismului comunitar:

  • Imagine grandioasă despre sine ca persoană altruistă și morală („Sunt cea mai empatică persoană pe care o cunosc!”, „Oamenii ar fi pierduți fără ajutorul meu!”)
  • Dorința de validare pentru bunătate și moralitate, așteaptă aplauze pentru gesturile „altruiste”
  • Control social și manipulare subtilă – ajută pentru a se pune într-o poziție superioară moral, poate deveni intruziv sau critic față de cei care nu le urmează „standardele morale”.
  • Confuzie între nevoile celorlalți și propriile nevoi de validare – ajutorul oferit nu e complet dezinteresat, ci are mereu o componentă de imagine de sine.
  • Contrast între imagine și realitate – să fie văzut salvator sau lider moral, dar, în realitate, este rigid, manipulator, lipsit de empatie autentică.

Narcisismul moralizator („self-righteous” în engleză)

Termenul este folosit frecvent de Dr. Ramani Durvasula, psiholog clinician specializat în narcisism.

Narcisismul moralizator este o subcategorie specifică, constatată de ea pe baza observațiilor clinice.

Acești oameni sunt maeștri ai responsabilității forțate. Te trezești plătind mai mult, muncind mai mult și fiind totodată făcut de rușine că nu ești ‘ca ei’ – de parcă asta ar fi o virtute supremă.

Dr. Ramani Durvasula

Această formă de narcisism este mascată adesea sub masca responsabilității, a seriozității și a „lucrului bine făcut”.

Nu se manifestă prin grandiozitate exterioară, aroganță ostentativă sau nevoia constantă de admirație, ci printr-o rigiditate extremă, o obsesie pentru reguli, morală și control, în special asupra resurselor materiale – cu precădere, banii.

Trăsăturile definitorii :

Rigiditatea morală și regulatoare

  • Persoana impune un set strict de reguli și principii, pe care le consideră superioare oricărei opinii sau realități exterioare.
  • Totul este împărțit între „corect” și „greșit”, fără nuanțe.
  • Acest cadru rigid devine instrumentul principal de control asupra celorlalți.

Obsesia pentru bani și control financiar

  • Banii nu sunt doar o resursă, ci un simbol al valorii personale și al puterii.
  • Controlul financiar este folosit ca metodă de dominare în relații: persoana poate fi zgârcită, restrictivă sau umilitoare în raport cu nevoile celorlalți.
  • Adesea, își judecă partenerii pentru alegeri financiare considerate „iresponsabile”, fără empatie sau înțelegere.

Superioritate morală și critică constantă

  • Se percepe ca fiind un model de viață corectă, morală și eficientă.
  • Critică dur greșelile altora, chiar și cele minore, fără a-și asuma propriile lipsuri sau greșeli.
  • Consideră că are dreptul de a corecta, învăța sau „modela” comportamentele celor din jur, ca un „ghid înțelept”.

Reacționează cu răceală, indiferență sau chiar dispreț față de vulnerabilitate

Control prin rușinare și vinovăție

  • Pentru a menține puterea, folosește rușinarea și cultivă sentimentul de vină în ceilalți: „Dacă ai fi fost ca mine…”, „Eu nu aș fi făcut niciodată așa ceva…”
  • Manipularea este subtilă și bazată pe apelul la datorie, rușine sau ruina personală.

Exemple de comportament

  • Ține evidența fiecărui ban cheltuit de partener și cere justificări.
  • Consideră că doar „el/ea știe ce e bine” și respinge idei alternative ca fiind „slabe”, „iresponsabile” sau „infantile”.
  • Refuză ajutorul financiar într-o criză reală, invocând principii: „Ai făcut alegerile tale, acum plătește pentru ele.”
  • Folosește limbaj moralizator: „Oamenii ca mine nu se plâng. Noi ne descurcăm.”

E important de reținut că, la suprafață, stiluri narcisice pot arăta complet diferit, dar au în comun lipsa empatiei, nevoia de control, și sentimentul profund de superioritate, manipularea.

Criterii clinice pentru tulburarea de personalitate narcisistă (DSM-5)

Este un diagnostic medical care se pune de un specialist în domeniul sănătății – de un psihiatru în urma evaluării medicale.

Tulbrarea de personalitate narcisică este inclusă în tulburările de personalitate ale grupului B din Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mentale (DSM) publicat de Asociația Americană de Psihiatrie. DSM Este un manual pe care profesioniștii din domeniul sănătății mintale din întreaga lume îl folosesc ca referință de clasificare pentru a face diagnostice precise.

Tulburarea de personalitate narcisică este una dintre cele zece tulburări de personalitate.

Ele reprezintă un grup de afecțiuni psihice caracterizate prin gânduri, emoții și comportamente persistente care pot fi dăunătoare pentru persoana cu tulburare sau pentru ceilalți.

Trăsăturile de personalitate patologice fac ca persoana respectivă să aibă dificultăți în relaționarea și conectarea cu alte persoane sau cu ea însăși. Aceste trăsături se manifestă constant, în diferite situații.

“Patologic”, în termeni de sănătate mintală, se referă la gânduri, emoții sau comportamente care afectează în mod negativ modul în care o persoană vede, relaționează și se adaptează la lumea din jurul său.

Potrivit DSM-5, pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu tulburare de personalitate narcisistă, trebuie să prezinte un patern persistent de:

  • Grandiozitate (în fantezie sau comportament),
  • Nevoia de admirație excesivă,
  • Lipsă de empatie.

Diagnosticul de tulburarea de personalitate narcisista, se pune în cazul în care persoana în cauză întrunește cel putin 5 din cele 9 următoarele caracteristici ale narcisismului:

  1. Își exagereaza importanta de sine – realizările, calitățile și talentele, însă fără nicio bază reală, sentimentul de grandaore nu este direct proportional cu reușitele personale.
  2. Își doreste totul, la capacitate maximă: succes nelimitat, putere completă, control nemăsurat, iubire ideală, frumusete supremă, bogăție fără margini ….
  3. Crede despre sine ca este unic si special – persoana va căuta să între în relatii cu persoane care au un statut inalt în domenii profesionale.
  4. Se hrănește cu admirația și adorația celorlalți – Nu poate functiona fara admiratie si adoratie.
  5. Se consideră îndreptățit și justificat să primească totul: iubirea supremă, bani, favoruri, etc., determină persoanele apropiate să se sacrifice de dragul său, pretinde să primească tratamente preferențiale, cei din jur trebuie să se conformeze automat regulilor sale pe care, uneori, le impune chiar și cu forța, nu doar prin viclenie.
  6. Profita de relatiile lui si exploateaza oamenii din jurul lui pentru a-si indeplini nevoile exagerate si obiectivele egoiste.
  7. Este lipsit de empatie, dar observa nevoile, sentimentele si dorintele celorlalti pe care le foloseste in propriul avantaj. Sentimentele celorlalti sunt vulnerabilitatile de care narcisistul se foloseste pentru a-si atinge scopurile.
  8. Invidiaza si se considera de invidiat, insa fara nicio baza reala. Ravneste intotdeauna la ceea ce nu are si este deosebit de provocat sa obtina, sa ia sau sa posede ceea ce are aproapele lui.
  9. Are o atitudine de superioritate observabilă cu ochiul liber și mulți îl consideră arogant.

De ce e importantă această clasificare

Narcisismul nu este un monolit și, pentru a înțelege o persoană, un comportament, trebuie să înțelegem nuanțele.

Eticheta „narcisist” poate ascunde realități foarte diferite: poate fi vorba despre un om aflat în suferință tăcută (vulnerabil), despre o persoană periculoasă (malign), despre cineva aflat într-un gol sufletesc profund (mortifer), despre o persoană care se dedică binefacerilor, comunității, dar, de fapt, motivația sa reală este a fi în centrul atenției, a domina și controla (comunitar).

Cum facem diferența între stilurile de narcisism?

Este nevoie de relaționare constantă și de timp, pentru a cunoaște persoana în diverse contexte și a nu ne lăsa duși de imaginea pe care vrea ne-o prezintă intenționat!

Acordăm atenție felului în care se manifestă, respectiv dacă persoana e mai deschisă, dominantă, caută atenție în mod direct, sau dacă e mai retrasă, sensibilă, defensivă.

Un indiciu important e felul în care reacționează la critică — dacă o ignoră sau devine rănită și defensivă.

Diferența între un comportament noarcisic și unul non-narcisic vine din modul de a relaționa cu ceilalți, a se raporta la ei și a gestionării propriei stime de sine (aici intră felul în care răspunde în situații în care persoana se simte nedreptățită sau e furioasă ori nervoasă).

De ce e important să facem diferența?

Pentru că înțelegerea corectă a stilului te ajută:

  • Să reacționezi adecvat în relații, evitând conflicte inutile;
  • Să aplici strategii eficiente dacă e vorba de sprijin sau terapie;
  • Să gestionezi mai bine impactul emoțional asupra ta, știind ce să aștepți și cum să te protejezi;
  • Să ai o viziune clară despre dinamica comportamentală, fără să faci presupuneri greșite.

Diferențierea ne oferă o busolă pentru a naviga mai bine în relații și situații complexe legate de narcisism.

Concluzie

Narcisismul nu este un defect, ci un filon central al personalității. Ceea ce îl transformă într-o problemă este dezechilibrul – fie în forma de deficit, fie în forma de exces. În varianta sa sănătoasă, această trăsătură devine cheia maturității emoționale și a unei vieți sănătoase.

„Avem nevoie de narcisism. Fără el, am trăi în umilință permanentă. Cu prea mult, trăim într-o iluzie periculoasă”, a spus Sam Vaknin, autor și cercetător în domeniul narcisismului.

Sper ca rândurile de față să fie un ghid și un suport pentru cele care se regăsesc în ele, dar și o speranță.

Dacă te simṭi pierdut și singur, caută ajutor!

Îl poṭi găsi în oameni de încredere, care ṭi-au fost alături și care nu ṭi-au negat realitatea sau, dacă nu ai, în comunităṭi specifice sau în ajutor de specialitate, plătit.

Observații înainte de final

* Informațiile din articol nu țin loc de diagnostic. Dacă crezi că o persoană din apropierea ta are trăsături narcisice, pentru clarificarea oricăror aspecte, adresează-te unui specialist.

* Înainte de a pune cuiva eticheta de ”narcisist”, nu uita că trăsături narcisice avem cu toții! Ce face diferența sunt intensitatea și frecvanța lor în cadrul unei personalități!

Încheiere

Îmi doresc să construiesc o comunitate în care cei care se confruntă cu narcisismul pot găsi sprijin emoțional, dar și soluții la probleme cu care se confruntă.

Dacă îți place articolul, te rog să îl distribui, să poată ajunge la cei care au nevoie!

Alătură-te comunității de pe pagina de Facebook și apreciază cu un ”like” pagina!

Dacă ai avut un părinte narcisist, foarte probabil:

Dacă ai un partener narcisist, atunci îți sunt utile informații despre:

Codependența emoțională și narcisismul fac o pereche funcțională în disfuncționalitatea ei. De aceea, pe www.codependentaemotionala.ro postez articole despre ambele.

Articole despre dependența emoțională:

Dacă simți că ceva e în neregulă cu viața ta ori nu te regăsești sau ai pierdut cârma sau pur și simplu ai o problemă care te macină, hai să stăm de vorbă într-o ședință (este contra cost)!

Scrie-mi la contact@codependentaemotionala.ro sau pe Facebook la @codependentaemotionala. 

Nu uita să ai grijă de tine, așa cum ai grijă de cei dragi!

🔹 Fotografia articolului aparține Pixabay.com

#narcisist #parintenarcisist #mamanarcisista #victimanarcisism #persoananarcisista #manipulare #narcisistvulnerabil

Tags: , , , , ,

Leave a Reply