Gaslighting, în esență, înseamnă negarea realității unui individ, indiferent că este vorba de cea exterioară (evenimente, situații, împrejurări) sau de cea interioară, a gândurilor și emoțiilor.
Câteva dintre afirmațiile clasice:
– Ești mult prea sensibil(ă)!
– N-am zis asta niciodată, e imaginația ta!
– Am glumit, tu chiar nu ști de glumă?
– Cred că ai probleme serioase, mai bine te duci să te vadă un medic!
– Tu mereu ești supărat(ă)! Chiar nu poți fi mai vesel(ă)?
– Tot simpul strici cheful celor din jur!
– Nimeni nu te va iubi cum te iubesc eu!
– Altora le este mai greu și nu se plâng ca tine!
– Încetează să mai fii o victimă!
Exemplele pot continua!
De reținut! Simpla folosire a unei astfel de expresii nu face ca persoana care a folosit-o să fie narcisistă și nici nu înseamnă că a folosit tehnica de gaslighting! În unele situații, afirmația poate fi adevărată (se discerne în funcție de contextul concret și cel general).
- Despre narcisism poți afla mai multe aici.
- Despre mama narcisistă și copilul fată, citește aici.
- Despre cum influențează dezvoltarea copilului comportamentul unei mame narcisiste, citește aici.
- Despre relația tată narcisist copilul fată, citește aici.
Ce este gaslighting-ul
Prin gaslighting se induce unei persoane îndoiala, confuzia cu privire la propria realitate, memorie și percepție, astfel încât aceasta ajunge să se îndoiască de sine și să se bazeze pe celălalt.
Gaslightning-ul este o formă de subtilă manipulare, este abuz psihic și emoțional. El înseamnă control asupra altei persoane.
Gaslighting-ul presupune un proces continuu, nu o singură întâmplare.
Gaslighting-ul poate fi făcut conștient, voit, dar și inconștient, fără ca persoana să își dea seama.
Originea termenului de gaslighting
Termenul își are originea într-o piesă de teatru englezească, ”Gas light” care, în anii ’40 a devenit film.
Pe ascuns de privirile soției, soțul micșora sau mărea repetat intensitatea luminii din casă (erau lămpi cu gaz, nu exista electricitate). Când aceasta îl întreba ce se întâmplă sau cine umblă la lumini, el nega că s-ar întâmpla ceva.
Situația s-a repetat de mai multe ori, astfel încât soția a început să se îndoiască de propria ei realitate și, în final, a înnebunit. Intenția soțului era să îi ia cesteia averea.
Cine face gaslighting
În diferite variante, gaslighting-ul este întâlnit în toate relațiile cu o persoană narcisică și în relațiile toxice.
Orice narcisist face gaslighting, dar nu orice persoană care face gaslighting este narcisistă.
În general, este folosit de persoanele manipulatoare.
- Proiecția persoanei narcisiste – mod obișnuit de comunicare a acesteia. Citește aici.
Tipuri de gaslighting
Cel mai cunoscut tip de gaslighting este cel verbal, dar el poate fi și comportamental sau situațional ori fizic.
Cele mai comune tipuri de gaslighting sunt următoarele:
1. Negarea realității (varianta clasică de gaslighting):
”Asta nu s-a întâmplat niciodată!”, ”Nu ai niciun drept să te simți așa!
Cum bine se știe, o persoană narcisică deține puterea în relație. Ea este singura care stăpânește realitatea și știe mai bine decât oricine ce simte/trăiește/gândește/etc. cineva.
2. Refuzul, abținerea:
”N-am să mai vorbesc dacă ai să mai deschizi subiectul ăsta din nou!”
În timp, această atitudine are ca efect reducerea la tăcere a partenerului din teama că dorințele, nevoile celuilalt nu vor fi împlinite, respectate, ceea ce, implicit, se va răsfrânge asupra sa (se teme că va pierde relația). De asemenea, partenerul ajunge să se întrebe dacă nu cumva e ceva în neregulă cu el că deschide un asemenea subiect.
Pentru un copil căruia i se spune că dacă va mai spune încă o dată …, va pierde dragostea/sprijinul unei persoane de încredere cum este părintele, este îngrozitor.
Acest gaslighting va duce la formarea unui adult care va avea convingerea interioară, poate chiar inconștientă, că nu are voie să își exprime propriile nevoi, dorințe. În același timp sunt create premisele unei relații de adult cu o persoană narcisică.
3. Contestarea
Partenerul este făcut să se îndoiască de amintirea corectă a unei situații.
* * * ”De fapt, mama ta a fost la petrecere!”
* * * ”Te-am întâlnit după ce soția s-a mutat din casă!”
* * * ”Deja îmi spusesei că nu poți veni la petrecere când am schimbat data!”
Acest stil de comunicare te face să îți verifici email-urile, mesajele, să te uiți la fotografii ca să verifici date și evenimente. Ajungi un fel de detectiv al propriei vieți!
4. Diversiunea
Presupune schimbarea subiectului discuției, astfel încât persoana narcisistă va fi pusă într-o
lumină bună și partenerul văzut ca o persoană rea.
* * * ”Mi-amintesc când copilul și-a rupt mâna și eu a trebuit să alerg la școală, iar tu erai prea
ocupat(ă) cu munca!”
* * * Dacă va fi acuzat(ă) de infidelitate va aduce în discuție un aspect intim din trecutul
partenerului, de care acesta se simte rușinat (spre exemplu faptul că în liceu și-a înșelat
prietenul/prietena, lucru pe care i l-a împărtășit bazându-se pe încredere și că nu va fi judecat)
iar acum este folosit împotriva sa.
* * * Va face pe victima și va aduce în discuție problema sa, a familiei sale pentru a distrage
atenția de la problema în discuție.
5. Minimizarea situației sau a sentimentelor
* * * ”Ești atât de meschin(ă) că aduci o asemenea problemă minoră în discuție!”
* * * Îl face pe celălalt să se simtă cel puțin jenat, inadecvat că vede și simte într-un anume fel:
– ”Când alți oameni o duc/trăiesc mai rău decât tine!”
– ”Tu, care stai în casa asta, la care eu am muncit cu greu, tu te plângi că am flirtat cu cineva
când alții trăiesc pe stradă?”
Dacă i se va aduce în față această inconsistență, narcisistul va recurge la jignire, umilire.
Minimalizarea, tehnică de manipulare a persoanei narcisiste
6. Gaslighting-ul fizic
Are loc când apare violența fizică în relație.
* * * Persoana narcisică apucă cu putere brațul partenerului și când acesta
reacționează, spunând că îl doare, acesta îi va răspunde: ”Nu mai exagera, nu fost chiar atât de
rău/n-a durut!”
De cele mai multe ori, senzația pe care o transmite celuilalt este de teamă, groază.
7. Gashlighting-ul proxi (de proximitate)
Este cel făcut de altcineva în locul narcisistului.
Proxi se referă la persoanele apropiate. Ele sunt cele care încurajează comportamentul narcisistului, prin ceea ce spun sau prin ce fac.
* * * Părintele care scuză comporamentul părintelui narcisist:
– ”Mama ta n-a vrut să spună exact asta!”
* * * Colegii de serviciu care găsesc scuze pentru șeful toxic:
– ”Suntem cel mai bun birou din zonă al companiei, mai are și el ieșiri exagerate, o face ca să ne mobilizeze, să fim cei mai buni!”
* * * Prietenul soțului toxic găsindu-i scuze:
– ”Întoarce-te și mai dă-I o șansă, chiar e un tip fain!”
8. Gaslighting-ul comunității (din care faci parte)
Este o formă de încurajare a comportamentului narcisic.
Ești descurajat de cei din apropierea ta apropierea ta și a persoanei narcisice, care îți spun că
ceea ce ai trăit/trăiești nu s-a întâmplat (pentru că ei nu au trăit, nu cunosc sau nu pot înțelege).
* * * ”Nu este o persoană chiar atât de rea!”
* * * ”Mai mult latră decât mușcă!”
Gaslighting-ul comunității se întâmplă în familii tot timpul, mai ales în cele în care există abuz.
Victima abuzului sau oaia neagră a familiei nu este auzită, iar familia îi va reproșa că nu este
loială pentru că critică pe mama, tata, mătușa, oricine, apoi îi va spune că nu știe cât
de norocoasă este că face parte din această familie.
Gaslighting-ul comunității se poate întâmpla și în cuplu, când
prietenii încearcă să minimalizeze realitatea.
* * * De exemplu, cât de rea este căsătoria, spunând lucruri de tipul:
– ”Căsătoria este grea!”
– ”Toate căsătoriile trec prin momente dificile!”
Toți cei care fac acest tip de gaslighting nu vor să aibă de-a face cu inconvenientele pe care
le-ar presupune divorțul sau separarea pentru că nu vor să aleagă de partea cui să fie. De fapt,
nu le pasă de tine, ci de ce cel mai bine pentru ei.
Un risc mare al gaslighting-ului este că victima ajunge de cele mai multe ori să să supună
singură gaslighting-ului.
După ce ai trăit atâta timp ca victimă a gasligting-ului poți ajunge să îți negi singur emoțiile: ”Nu simt nimic!”, ”Chestia asta nu mă supără!”, înveți să îți faci ceea ce ți s-a făcut ani de zile.
De ce face persoana narcisică gaslighting
Din același motiv pentru care face tot ce face: ca să își protejeze ego-ul fragil.
Realitatea altor oameni este o amenințare pentru persoanele narcisiste. Ele își construiesc
propria versiune de realitate care le permite să își mențină falsul sentiment al puterii, iar
inflexibilitatea recunoscută, nu îi lasă să integreze realitatea altora.
Dacă te confrunți cu probleme sau ai dureri și persoana narcisică e cel puțin parțial responsabilă
pentru ele, atunci va evita să se confrunte cu ce simți tu și va nega. Îți va spune că nu simți
ce spui că simți, că nu ai dureri, te prefaci ca să atragi atenția.
De ce ne lăsăm pradă gaslighting-ului și nu fugim
Există câteva motive și vulnerabilități pentru care facem asta:
1. Dacă ai crescut fiind ținta gaslighting-ului, deja te întoiești de propria realitate.
După o viață de gaslighting, starea de confuzie, îndoiala în ceea ce te privește sunt parte din tine.
2. Cei mai mullți suntem genul de persoană bună, care tinde să ofere celorlalți a doua șansă, să
le găsească scuze atunci când fac ceva supărător.
3. Pentru cei mai mulți, mai ales pentru cei care se tem de abandon, există teama că vor fi
părăsiți de narcisist dacă îl demască sau se tem că vor fi percepuți ca aroganți sau chiar ca
narcisiști dacă vor spune ceva sau că vor pierde suportul celor apropiați.
4. Cei mai mulți nu știu ce este gaslighting-ul și nici nu știu că este o formă clasică de abuz
emoțional.
Ce ar trebui să faci dacă ești ținta gaslighting-ului
Ideal este ca imediat ce ai văzut semnele, să ieși din relație, doar că asta nu
e posibil întotdeauna.
Așa că soluțiile sunt:
- Să rămâi bine ancorat în tine, să nu intri în luptă cu el, să nu te scuzi sau justifici.
– Când îți dai seama că ești ținta gaslighting-ului nu reacționa, eventual dă doar din cap în semn de aprobare, dar nu pierde contactul cu realitatea internă, spune-ți în minte că realitatea nu este cea pe care ți-o prezintă celălalt! Fă-ți o notă mentală că tocmai ai fost supus gaslighting-ului și că odată ce cineva o face, o va repeta!
- Nu încerca să o faci să gândească așa cum gândești tu, să te explici, nu crede în mod fals
- că te va înțelege sau că, odată ce-a făcut-o, totul va fi bine!
– Odată ce vei scoate telefonul să îi arăți mesajele nu va da înapoi, nu va regreta și nu își va cere scuze, recunoscând că a spus ce a spus! Din contră, te va acuza că ești meschin, o persoană de nimic care joacă murdar! Vei fi supus gaslighting-ului de două ori.
- Caută să fii în contact cu persoane care îți pot oglindi realitatea așa cum e ea și nu distorsionată, cum o face narcisistul.
- Ai o viață socială bogată, cu oameni sănătoși emoțional care să te susțină și aprecieze.
- Nu mai da acces persoanei narcisice la interiorul tău.
- Fii în contact cu și ai încredere în intuiția și instinctul tău, fii conștient(ă) de valorile tale.
Cum știi că ai fost supus gaslighting-ului
Când ai să scoți mesajele, email-urile și i le vei arăta ca să-ți susții argumentele, când vei începe
să înregistrezi ce spui sau să notezi că nu mai crezi ce spui, atunci să știi că ești victima gaslighting
-ului și ești abuzat emoțional!
- Citește aici despre:
Iată câteva semne, dar pe care trebuie să le apreciezi în context: te îndoiești constant de ideile
sau acțiunile tale, te întrebi de câteva ori pe zi dacă nu cumva ești prea sensibil, îți ceri mereu
scuze apropiaților, având senzația că greșești cu ceva, te întrebi de ce nu ești fericit, dacă par să
se întâmple atâtea lucruri bune în viața ta, te scuzi constant familiei sau prietenilor pentru
comportamentul partenerului, te surprinzi reținând sau ascunzând informații, astfel încât să nu
trebuiască să explici sau să te scuzi în fața altora, începi să minți, îți este greu să iei decizii, chiar și
din cele mai simple, de zi cu zi, simți că nu poți face nimic corect, te întrebi constant dacă ești
suficient de bun fiică/prieten/angajat/iubit.
Avertisment
Această postare are rol educațional, nu ține loc de diagnostic!
Nu eticheta o persoană ca narcisistă în urma citirii unui articol sau ascultării unui material, chiar dacă ai regăsit niște trăsături ale unei persoane din viața ta.
Ai în vedere că trăsături narcisice avem cu toții, dar ce ne face persoane narcisice sunt intensitatea și frecvența lor în cadrul personalității.
Dacă ai nelămuriri, întrebări cu privire la comportamentul unei persoane cunoscute, pentru clarificare adresează-te unui specialist!
În loc de încheiere
Sper ca acest articol te ajute să înțelegi mai bine anumite comportamente, să aducă mai multă
claritate în ceea ce înseamnă comportamentul unei persoane narcisisce și să îți lumineze căutarea spre tine însăți!
Uneori, este poate cel mai dificil lucru este să găsim înțelegere și bunăvoință pentru propria persoană.
Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l, te rog, poate fi de folos și altora!
Alătură-te comunității de pe pagina de Facebook și apreciază cu un ”like” pagina!
- Îmi doresc să construiesc o comunitate în care cei care se confruntă cu narcisismul pot găsi sprijin emoțional, dar și soluții la probleme cu care se confruntă.
În podcast-ul ”Despre narcisism”, am publicat câteva episoade interesante.
Le găsești și pe canalul de Youtube, doar varianta audio. Din păcate nu am avut timp ca să înregistrez și urc pe podcast toate articolele, dar mă ocup. 🙂
Dacă ai avut un părinte narcisist, foarte probabil
- Să fii o persoană cu traumă. Despre traumă am scris aici.
- Tiparul tău relațional să fie al unei legături traumatice.
- Să fii o persoană care controlează excesiv. Îți recomand acest articol.
- Ruminezi foarte mult. Îți recomand acest articol.
- Să te confrunți cu un gol interior. Îți recomand acest articol.
- Iubirea de sine și Cunoașterea de sine
- Multe din comportamentele părintelui narcisic sunt caracteristice părintelui imatur emoțional. Am scris despre ele, aici.
- Despre adulții care aleg să rămână cu părinții, dar și de ce, în articolul de aici.
- Te interesează:
Dacă ai un partener narcisist, atunci îți sunt utile informații despre:
- Etape ale conștientizării în relația cu un narcisist
- Pasiv-agresivitatea. Ce este. Tactici folosite de o persoană narcisistă
- Ruminația – gândirea obsesivă fără finalitate
- Abuzul emoțional. Ce este, semne și consecințe, recuperare
- De ce persoana narcisistă pare că nu te aude când îi vorbești?
- Ciclul abuzului narcisic
- Love bombing. Ce înseamnă. Cum te poți proteja
- Protecția față de un narcisist – metoda ”grey rock”
- Este relația (romantică) cu un narcisist abuzivă?
- Oare nu sunt eu narcisistul?
- Vrei să îi spui în față că e un narcisist?
- Trăsăturile care atrag o persoană narcisistă
Codependența emoțională și narcisismul fac o pereche funcțională în disfuncționalitatea ei. De aceea, pe www.codependentaemotionala.ro postez articole despre ambele.
Articole care te-ar mai putea interesa:
Dacă simți că ceva e în neregulă cu viața ta ori nu te regăsești sau ai pierdut cârma sau pur și simplu ai o problemă care te macină, hai să stăm de vorbă într-o ședință!
Scrie-mi la contact@codependentaemotionala.ro sau pe Facebook la @codependentaemotionala.
Și …. mai ales, nu uita să ai grijă de tine, așa cum ai grijă de cei dragi!
Un text de Maria Mazilu, autor al Codependentaemotionala.ro
Fotografia articlului aparține Pexels Free Photos
