Minimalizarea – tehnică de manipulare a persoanei narcisiste

  • Reading time:21 mins read

Minimalizarea reprezintă unul din modurile prin care o persoană narcisistă își atinge scopul de a menține puterea și controlul asupra celor cu care interacționează, dar, în special asupra persoanelor apropiate.

Ca tactică generală, folosește manipularea – includem aici toate tacticile folosite pentru inducerea în eroare a celuilalt în vederea determinării lui să aibă un anume comportament. Însă manipularea se manifestă în diverse moduri, nu este întotdeauna evidentă și poate fi identificată ca atare, victima rămânând cu impresia că ceva a fost în neregulă cu ea sau cu ce a făcut.

Este important să știm ce înseamnă minimalizarea și care sunt formele ei de manifestare, pentru a o identifica. Consecința este că atunci când suntem confruntați cu ea, mai ales în situații tensionate, de conflict ori incerte, avem claritate asupra a ceea ce s-a întâmplat și asupra responsabilitții noastre în respectiva situație, în consecință tindem să ne învinovățim mai puțin sau deloc.

Deși nu este specifică doar acestui tip de relație toxică, minimalizarea face parte din tiparul abuzului într-o relației cu o persoană narcisistă.

Minimalizarea este un tip de manipulare care implică negarea și raționalizarea. Ea este folosită în situațiile în care negarea completă nu este plauzibilă. Minimalizarea este o răstălmăcire a adevărului în varianta de adevăr a persoanei care o folosește.

Minimalizarea este opusul exagerării.

Minimalizarea este una din formele de manifestare a standardului dublu folosit de persoana narcisistă – pentru situații similare, regulile sunt diferite pentru ea față de restul  lumii.

Minimalizarea este una dintre cele mai comune forme prin care reducem sentimentul de vinovăție.

Tuturor ni se întâmplă ca, în diverse situații, să fugim de responsabiliate, minimalizând impactul implicării noatre sau situația în sine. În timp ce noi facem asta cu caracter temporar, persoanelor narcisiste (și în general, celor abuzatoare) le este caracterisctic acest comportament.

Exemple de minimalizare

Persoana narcisistă (și orice persoană abuzatoare) folosește minimalizarea:

– Pentru a evita să recunoască și să se confrunte cu emoțiile negative, reducând importanța și impactul evenimentelor care dau naștere acestor emoții.

– Pentru a evita confruntarea conștientă cu impactul negativ al propriului comportament asupra celorlalți reducând percepția unor astfel de efecte.

– Pentru a reduce intenționalitatea gestului său.

1. Îi spui persoane narcisiste că ceea ce ți-a spus te-a rănit. Reacția sa: te va privi uimită și îți va spune: “Nu știu despre ce vorbești, mereu faci o dramă din nimic!”

2. Justificări de genul: “Te-am lovit doar pentru că tu m-ai lovit primul. În plus, abia te-am atins!”

3. Răspunsuri de genul:

”Și dacă a fost așa, nu a fost chiar atât de rău!” – în loc de: ”Ai dreptate, am exagerat, îmi cer scuze!”

”Și dacă este, nu este vina mea!” – în loc de ”Chiar am exagerat, e (și) vina mea, îmi cer scuze!”

”Și dacă a fost, nu am vrut să spun asta!” – în loc de: ”Recunosc, m-am exprimat greșit, am fost furios! De fapt, am vrut să spun …..!”

”Și dacă ți-am făcut-o… ai meritat-o!” – în loc de: ”Îmi pare rău, nu am vrut să te fac să te comporți așa!”

4. Afirmația că o batjocură, o insultă sau un gest agresiv a fost doar o glumă.

Minimalizarea presupune o repetiție a unui tipar de gândire și de acțiune în relația narcisist-victimă, iar când victima va avea o reacție disproporționată față de o situație petrecută, se va întâmpla ceea ce abuzatorul, de fapt, urmărea de mai mult timp: victima să concluzioneze că el a avut dreptate să spună/gândească despre ea așa cum a făcut-o. Această desfășurare este parte din tiparul clasic al abuzului emoțional și psihologic.

Alte tipuri de minimalizare

Uneori, fără să fim narcisiști, și noi minimalizăm experiențele altora, dar, spre deosebire de persoana narcisistă (și orice alt abuzator), nu o facem cu intenția de a prelua controlul asupra persoanei, ci pentru că ajungem să fim mai empatici, să înțelegem mai bine anumite experiențe abia după ce trecem prin ele.

Spre exemplu: o persoană care nu are copii, poate nu își înțelege prietenii când se plâng că nu dorm suficient și cum se simt din cauza asta, dar când va ajunge să aibă copii și va trece prin experiența similară, va înțelege ce înseamnă și va regreta că nu a putut înțelege prin ce treceau prietenii.

Într-o relație narcisistă, această gândire nu există! După ce persoana narcisistă a trecut printr-o situație nu se va gândi că a minimalizat experiența similară a altcuiva.

Minimalizare este și jocul pe care îl fac persoanele care împuternicesc sau încurajează narcisistul. E posibil să nu o facă cu rele intenții, poate o fac din naivitatea și gândirea magică că ”totul va fi bine”, pentru că, de fapt, ar fi prea dureros pentru ele să vadă realitatea așa cum este.

”Haide că nu e chiar atât de rău!” este replica pe care o aude victima unei relații toxice din part unei persoane căreia i se destăinuiește. Nu toate persoanele care minimizează sunt împuternicitori ai narcisistului.

Este posibil ca persoane care minimalizează în astfel de situații să o facă pentru că se simt incapabile să ajute victima, nu văd nicio perspectivă, și minimizând, se pot adapta situației fără să aibă un sentiment de vinovăție: ascultă persoana, stau de vorbă cu ea, adică sunt alături la greul cuiva apropiat.

Minimalizare există și la nivel de societate în ce privește relațiile narcisice: ”Nu poate fi chiar atât de rău!”, ”Așa sunt relațiile!” în loc să fie privită realitatea în față, se folosească cuvântul abuz pentru a defini ceea ce trăiește victima.

Minimalizarea prin negare este și un mecanism de apărare folosit de victimele care sunt supuse abuzurilor continue. Astfel, se protejează de o realitate care, odată recunoscută, le-ar copleși și pe care, emoțional și psihic nu ar putea-o gestiona.

Efectele minimalizării

Minimizarea este ca picurarea lentă a unui robinet de bucătărie care nu se repară niciodată. Narcisiștii își picură lent și zilnic abuzul, uneori ani și ani de zile, iar cei din afară nu știu niciodată.

Când experiența unei victime a narcisismului este minimalizată constant, urmările sunt complexe: persoana în cauză ajunge, cu timpul, să piardă încrederea în sine, în propria percepție asupra realității (în consecință, va prelua modul de gândire, observațiile, principiile abuzatorului, încrezându-se în acesta tot mai mult, îi va ceda propria putere acestuia), va ajunge să se învinovățească singură, să își facă gaslighting (adică să își nege singure realitatea trăită), să se acuze că exagerează, apar probleme de sănătate, anxietate, atacuri de panică.

Copiii care au crescut cu un părinte narcisist au copilării în care părintele le-a minimalizat totul. Aceștia vor deveni adulții care nu vor ști cum să gestioneze dezamăgirea, tristețea, nu vor avea încredere în sine și în propriile alegeri. Nu puține sunt situațiile în care deși adulți, copiii părintelui narcisic nu părăsesc cuibul familiei de origine.

Ce ascunde manipularea narcisică?

Dincolo de intenția de a avea controlul și de a domina, persoana narcisistă folosește manipularea pentru a putea să facă față sentimentelor de fragilitate emoțională și psihologică, de rușine și inferioritate cu care se confruntă.

Poate vi se pare paradoxal, pentru că ceea ce persoana narcisistă transmite în exterior este siguranță de sine, împuternicire, grandiozitate, însă, acestea nu sunt decât niște fațade spoite menite să ascundă o realitate interioară dureroasă și greu de dus.

Persoana narcisistă are, practic, două realități: a eului interior și real, care este unul rănit, rușinat, fragil și a celui exterior, fals, creat pentru compensarea celuilalt, care este plin de măreție, îndreptățire.

Persoana narcisică are nevoie de validare continuă, pe care și-o ia în cele mai diverse moduri.

Unul dintre ele este și manipularea, care are ca efect subsidiar și ”reducerea” celuilalt, anularea lui ca individ, inducerea sentimentului de insuficiență, de a nu fi bun. Strivindu-l pe celălalt, narcisistul își ia parte din doza de validare.

Minimizarea în relația narcisică este unul din motivele majore pentru care victimele se simt neauzite și în nesiguranță.

Dacă treci printr-un abuz narcisic (sau de orice fel), oprește-te din a minimiza ce ți se întâmplă!

Dacă doar asculți pe cineva care trăiește o astfel de relație, nu minimiza experiența, fi doar cu persoana respectivă, acordă-i suportul tău emoțional, nu trebuie să îi dai soluții, ci doar să te simtă acolo, alături într-un mod autentic, și nici nu îi nega realitatea!

Odată ce nu persoana iese din negarea realității sale, poate vedea lumina, lua decizii și face schimbări în viața sa, într-un fel care să o ajute să se recupereze pe sine și să pornească pe drumul însănătoșirii.

Îți recomand să citești și despre alte forme de manipulare narcisică (folosite și de alți abuzatori): gaslinghting-ul și proiecția.

Te va ajuta să identifici situațiile de manipulare, să ai mai multî încredere în percepțiile tare și să te îndoiești mai puțin de tine, ceea ce în relația cu o astfel de persoană este foarte important! Una din condițiile inițiale ale reușitei manipulării este că victima nu are încredere suficientă în sine, se îndoiește de ea suficient de mult încât să acorde încrederea deplină celui de alături.

Observații înainte de final

* Înainte de a pune cuiva eticheta de ”narcisist”, nu uita că trăsături narcisice avem cu toții! Ce face diferența sunt intensitatea și frecvanța lor în cadrul unei personalități!

* Dacă am folosit preponderent adresarea la masculin, nu înseamnă că doar bărbații sunt narcisiști! Am făcut-o într-un sens neutru, pentru a facilita exprimarea și a nu schimba permanent genurile!

* Informațiile din articol nu țin loc de diagnostic. Dacă crezi că o persoană din apropierea ta are trăsături narcisice, pentru clarificarea oricăror aspecte, adresează-te unui specialist.

În loc de încheiere

Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l, te rog, poate fi de folos și altora!

Alătură-te comunității de pe pagina de Facebook și apreciază cu un ”like” pagina!

Îmi doresc să construiesc o comunitate în care cei care se confruntă cu narcisismul pot găsi sprijin emoțional, dar și soluții la probleme cu care se confruntă. Alătură-ni-te și tu cu experiența ta!

În podcast-ul ”Despre narcisism, am publicat câteva episoade interesante.

Le găsești și pe canalul de Youtube, doar varianta audio. Din păcate nu am avut timp ca să înregistrez și urc pe podcast toate articolele, dar mă ocup. 🙂

Dacă ai avut un părinte narcisist, foarte probabil:

Multe din comportamentele părintelui narcisic sunt caracteristice părintelui imatur emoțional. Am scris despre ele, aici.

Despre adulții care aleg să rămână cu părinții, dar și de ce, am scris în articolul de aici.

Dacă ai avut un părinte narcisist, te interesează să afli despre:

Dacă ai un partener narcisist, atunci îți sunt utile informații despre:

Codependența emoțională și narcisismul fac o pereche funcțională în disfuncționalitatea ei. De aceea, pe www.codependentaemotionala.ro postez articole despre ambele.

Articole care te-ar mai putea interesa:

Dacă simți că ceva e în neregulă cu viața ta ori nu te regăsești sau ai pierdut cârma sau pur și simplu ai o problemă care te macină, hai să stăm de vorbă într-o ședință!

Scrie-mi la contact@codependentaemotionala.ro sau pe Facebook la @codependentaemotionala

Și …. mai ales, nu uita să ai grijă de tine, așa cum ai grijă de cei dragi!

🔹 Un text de Maria Mazilu, autor al Codependentaemotionala.ro 

🔹 Fotografia articlului aparține Pexels Free Photos

Leave a Reply