Narcisismul scăzut, mediu și înalt. Tulburarea de personalitate narcisică

  • Reading time:33 mins read

Trăsăturile narcisice

Trăsături narcisice avem cu toții, ele țin de sănătatea personalității noastre, dar asta nu înseamnă că suntem narcisiști.

Trăsăturile narcisice formează structura, filonul central al ființei fiecăruia în jurul căruia se formează personalitatea și individualitatea.

Trăsăturile narcisice determină încrederea în propria persoană, stima de sine, ne ajută să evoluăm, să ne dezvoltăm, ne fac să fim mai mult sau mai puțin competitivi (nu sunt singurele responsabile de competitivitate), ne dau dramul necesar de ambiție pentru a ne urmări obiectivele și puterea de a nu renunța când ne este greu, tot ele ne fac să fim perseverenți. Sunt sigură că știți oamenii care nu se lasă până nu reușesc ce își doresc, în pofida greutăților, nu le iese din prima, din a doua sau a treia încercare, dar ei nu renunță.

În egală măsură, trăsăturile narcisice ne ajută să renunțăm, indiferent că e lucru, obiectiv, situație de viață sau confruntare, să avem capacitatea de a ne întreba dacă nu mai mult ne dăunează decât servește dezvoltării noastre, ne permit să acceptăm orice nereușită mai ușor și să nu o considerăm un eșec sau afront personal al vieții însăși (”tot ce fac îmi iese pe dos, parcă totul e împotriva mea!” sau ”de când mă știu, nu îmi iese ce-mi propun!”, ”mie nu îmi iese nimic!”), să ne reglăm la realitatea imediată, să ne adaptăm dorințele și așteptările într-un mod matur realității.

Trăsăturile narcisice se reflectă în comportamentul, gândirea, în felul în care evoluăm, percepem și ne însușim experiențele ulterioare ale vieții.

Diferența între o persoană narcisistă și una care nu este narcisistă constă în frecvența și intensitatea trăsăturilor narcisice în cadrul personalității sale.

Dezvoltarea trăsăturilor narcisice este determinată, în primul rând, de experiențele primare directe, nemijlocite, pe care le avem cu îngrijitorii semnificativi, de felul în care răspund diverselor noastre nevoi (biologice, fizice, dar mai ales emoționale), de cele indirecte, prin felul în care nu răspund nevoilor noastre, le ignoră, le neagă, dar și de mediul de viață creat (atmosfera familială, relațiile între membrii ei, evenimente traumatice).

🔸Cu cât experiențele avute sunt mai satisfăcătoare, mai puțin frustrante (nu deloc frustrante, dar aici e altă discuție) structura narcisică se formează mai solidă, dar și flexibilă, capabilă să se adapteze. Individul crește cu încrederea (inconștientă inițial) în mediu (reprezentat inițial de familie, se lărgește ulterior la grupul de interacțiune imediată, apoi la colectiv și societate), dar și în sine.
🔸 Cu cât interacțiunea cu mediul primar este mai frustrantă și traumatică, cu atât este mai mare posibilitatea ca trăsăturile narcisice să fie slab dezvoltate (deficit narcisic) sau să se dezvolte în exces (narcisism, inclusiv cu variantele sale extreme, la limita cu patologicul așa cum este definit medical).

Trăsăturile narcisiste se desfășoară pe un spectru, de la foarte slabe, atenuate până la excesive, foarte puternice.

Astfel, vorbim de o persoană cu deficit narcisic (persoana este superficială, egocentrică, în căutare de atenție), de o persoană cu trăsături narcisice accentuate (aici se încadrează majoritatea narcisiștilor cu care avem de-a face în viața de zi cu zi), de o personalitate narcisică (persoana este egocentrică, lipsită de empatie, manipulatoare, exploatatoare) sau de o tulburare de personalitate (diagnostic medical).

Pe spectrul narcisismului vorbim de narcisism de nivel scăzut, mediu și sever/înalt. Niciunul din acestea nu reprezintă un diagnostic medical.

Așa se face că, persoane care sunt în relații narcisice de subtipuri diferite și de grade diferite de narcisism, au povești diferite. Cele din spectrul narcisismului de grad scăzut pot să nici un bănuiască cum că ar avea de-a face cu un narcisist. Narcisiștii din spectrul scăzut par, mai degrabă, niște adulți imaturi, comparativ cu cei de grad înalt care sunt persoane periculoase și maligne, induc teroare în jurul lor. Și desigur, în fiecare situație se adaugă istoria de viață și particularitățile persoanei în cauză.

Narcisismul cu grad scăzut

În această categorie se încadrează persoanele superficiale și imature, în căutare de atenție, egocentrice, cu o atitudine de îndreptățire atenuată, cu un ușor comportament grandios, dar și care par a fi neputincioase (cuvântul în engleză ”needy” definește cel mai bine), care par a nu fi evoluat niciodată cu adevărat la vârsta adultă.

Persoanele cu un narcisism de grad scăzut sunt percepute ca enervante, obositoare, neputincioase, imature, știu ce înseamnă empatia.

O persoană cu narcisism scăzut fi carismaticul din centrul atenției la o petrecere sau prietenul amuzant cu care vrei să ieși în oraș ca să te distrezi, să mergi la un concert, dar, dacă vei vrea să treci la ”lucruri” de adult, atunci vei da de latura sa superficială pentru că vei descoperi persoana nepregătită emoțional ca să se implice, care nu poate respecta niște termene (pentru a termina o lucrare, a plăti o factură), care se comportă de multe ori iritat și irascibil ca un copil, al cărui comportament este, de cele mai multe ori, epuizant.

Dacă va apela la tactici de manipulare, ele vor fi la o intensitate redusă și nu le va face din intenția narcisistului malign, spre exemplu, de a-ți face rău și, mai degrabă, din inconștiența adolescentului.

Dacă ești într-o relație romantică, va fi nevoie să îți asumi că tu ești cel care duce grijile casei, plătește facturile, are responsabilitățile, că tu ești părintele, iar el copilul. O astfel de persoană are o rezistență redusă la frustrare, așa că în momente dificile nu te poți baza pe ea că te susține.

Într-o relație pe termen lung trebuie să te aștepți la superficialitate și imaturitate, iritabilitate, dar nu manipulare, răutate, abuz amoțional așa cum vedem la alte nivele mai ridicate de narcisism.

O relație cu un narcisist de grad scăzut poate fi viabilă, dar nu poate fi profundă. Partenerul își poate satisfăce nevoile intelectuale, spre exemplu, cu colegii de serviciu, cele emoționale cu prietenii sau familia, cu partenerul narcisic rămânânând la satisfacerea nevoilor sociale, de divertisment.

Împărțirea sarcinilor parentale este și ea dificilă. Atâta timp cât îți asumi rolul de adult, partenerul va putea juca rolul de părinte amuzant care chiar se pune la mintea copilului.

La locul de muncă, o astfel de persoană se poate comporta cu grandomanie, poate fi o persoană care face mai mult zgomot decât muncește, așteptându-se ca ceilalți să îi facă munca, dar bucuros să își asume meritele.

O astfel de persoană îți poate fi amic, prieten, coleg de serviciu, nu are toxicitatea, malițiozitatea narcisiștilor cu grade mai înalte, cel îl caracterizeză este superficialitatea, imaturitatea, eventual irascibilitatea.

Copilul care a crescut cu un părinte narcisist de grad ușor nu va avea parte de tratamentul pe care îl au părinții narcisiști de un grad mai ridicat de narcisism, va fi văzut, auzit, dar își va resimți părintele mai degrabă ca pe un partener de joacă decât ca pe un adult pe care se poate baza. Dacă ai avut un astfel de părinte, iar celălalt a dus greul, responsabilitățile și te-a neglijat emoțional, să nu te miri că ai ajuns un adult lipsit de încredere în sine, care, în pofida vârstei, încă își mai caută drumul în viață.

Narcisismul de grad mediu

Este forma de narcisism cu care cei mai mulți dintre noi se confruntă în viața de zi cu zi.

Persoana cu narcisism de nivel mediu are trăsături din toate spectrele narcisismului.

Este caracterizată prin empatie scăzută, de cele mai multe ori se comportă lipsit de empatie (de aceea cel aflat în relație cu o astfel de persoană se va simți în mod constant rănit, invalidat, nevăzut sau neauzit) ori folosește empatia în scop tranzacțional (când vrea să obțină ceva de la partener). Este persoana care va plânge la filme, este impresionată în diferite situații, dar care, în același timp este suficient de perspicace pentru a ști când se comportă urât și rănește pe cineva.

Narcisistul de grad mediu face efort pentru a atrage atenția asupra sa și a obține validarea, devine frustrat când nu se întâmplă așa. El este și arogant uneori, dar nu atât de înfricoșător, amenințător, manipulator și arogant ca narcisistul de grad înalt.

O astfel de persoană este în control. Va controla programul celor din familie, cum trebuie să fie sărbătorile, vacanțele, este foarte exigent, incredibil de sensibil la orice fel de critică, are tendința să dea vina pe alte persoane atunci când face ceva greșit, se autovictimizează (toată lumea are ceva cu ea sau împotriva ei), lingușește ca să obțină ce vrea. Este persoana cu care trebuie să mergi pe coji de ouă pentru că nu ști cum și din ce izbucnește.

Din tiparul său de comportament face parte și manipularea, spre deosebire de narcisistul de nivel scăzut. Se poate folosi de lacrimi, de plâns sau de furie pentru a obține ce vrea.

Un astfel de narcisist este genul de persoană înger în public și diavol în casă, este șeful care, în fața clientului își laudă echipa ce treabă minunată face și care, după ce-a plecat clientul o umilește.

Cei care sunt într-o relație cu un narcisit de nivel mediu, sunt, de cele mai multe ori, neînțeleși de cei din jur pentru că în public, oamenii văd o persoană relativ calmă, plăcută, o față care nu are nicio legătură cu persoana din spatele ușilor închise. Este o persoană pentru care imaginea publică contează enorm de mult.

Viața cu un narcisist de nivel mediu este foarte grea, partenerul pendulează între a pleca din relație și a rămâne, trăiește într-o stare de confuzie permanentă, confuzie întreținută de comportamentul narcisistului.

Narcisistul are zile bune, în care lasă impresia că este cea mai bună, empatică, atentă persoană, și zile în care se comportă la polul opus. În zilele rele, partenerul său trăiește cu iluzia zilelor bune, cu speranța că se poate și bine ”doar că acum trece printr-o perioadă mai grea” (sau orice altă scuză îi găsește partenerul). Confuzia este dublată și de comportamentul adaptat al  narcisistului, într-un fel e în public, altfel în privat, dar și de manipularea făcută de acesta – gaslighting.

Gaslighting-ul este o formă de manipulare intenționată prin care o persoană neagă realitatea alteia, internă sau externă, pentru a o face să se îndoiască de sine, de capacitatea sa de discernământ și de a percepe realitatea, pentru ca s-o poată controla.

O relație cu un narcisist mediu este ca un roaler coaster continuu de empatie (nu neapărat față de partener, dar sunt manifestări de sensibilitate) și lipsă de empatie, de furie și calm, de liniște și furtuni, așa că e greu să te decizi dacă să rămâi în relație. Cu siguranță este relația care nu se va schimba în pofida tuturor speranțelor tale.

Dacă dintr-o astfel de relație nu poți să ieși, fie că e vorba de locul de muncă, de divorț, de familie, atunci e nevoie să te protejezi și să te asiguri că te înconjori de persoane pe a căror părere poți conta, care îți oglindesc realitatea corect, că înveți tehnici de a face față relației cu un narcisist, inclusiv să intri într-o terapie. Relația cu un narcisist de nivel mediu face parte din categoria celor abuzatoare cel puțin emoțional, dacă nu există și abuz fizic.

  • Citește despre protecția în fața narcisistului – metoda ”grey rock”.

Narcisismul de nivel înalt

Acesta este nivelul cel mai sever, înfricoșător și periculos al narcisismului. Narcisiștii de nivel înalt sunt numiți și narcisiști maligni (răi).

Această zonă a spectrului se învecinează cu psihopatia, dar rămn entități distincte.

Psihopații nu sunt atât de afectați de nesiguranță, anxietate, răspund (funcționează) foarte bine în condiții de stres, sunt foarte reci, nu au resentimente și mulți dintre ei sunt și foarte deștepți,. Aceste trăsături îi disting pe psihopați de narcisiștii de nivel ridicat.

La acest nivel înalt, mai sever, găsim adevărații narcisiști grandioși și narcisiștii maligni.

Ei sunt caracterizați prin lipsă de empatie, au un comportament foarte rece, ca și cum nu le-ar păsa în nici un fel, în schimb, dacă arăți vulnerabilitate în fața lor, te privesc cu dispreț, pot face rău persoanelor care sunt vulnerabile. Se simt validați când simt că oamenii se tem de ei, știu că au puterea de a face sau de a distruge pe cineva, sunt foarte autoritari (posibil ca acest aspect să se oglindească într-un fel de obsesivitate și precizie pentru cum are grijă de lucrurile sale, de proprietate, la felul în care se așteaptă ca lucrurile să fie).

Și în relațiile romantice sunt la fel de autoritari și pot fi predispuși la posesivitate excesivă, adesea își urmăresc partenerii cu dispozitive de urmărire (aplicate pe mașinile acestora, pe telefoanele lor sau chiar în casă).

Narcisiștii maligni sunt competitivi și învingători, dar pentru ei răzbunarea înseamnă mai mult decât victoria.

Persoanele cu narcisism sever sunt sadice, îi exploatează și profită de cei din jur fără scrupule, sunt paranoici, iar paranoia lor se manifestă sub forma unor teorii complexe pe care le creează despre cum oamenii încearcă să profite de ei sau să le facă rău (profesional sau personal). Nu au nicio problemă în a defăima persoane care îi calomniază public sau care, consideră ei că le afectează reputația, sunt capabili să facă mult rău cuiva care consideră că le-a adus atingere.

Sunt foarte manipulatori, fiecare persoană din jurul lor este judecată în funcție de cât de utilă este, dacă îi satisface sau nu o nevoie. De obicei, nevoile lor sunt legate de putere, profit, plăcere sau validare și vor respinge pe oricine nu se încadrează acestor obiective.

Narcisiștii severi nu accepta niciodată responsabilitate și sunt maeștri în a transfera responsabilitățile și a da vina pe alții.

La capătul extrem al narcisismului întâlnim tot felul de forme de violență fizică, sexuală, psihologică, violență verbală. Fiind atât de aproape de tipologia psihopatului, acești narcisiști sunt și mai calculați decât cei de alt grad de narcisism.

Experiența celor care se află în relații cu persoane cu narcisism sever este înspăimântătoare și traumatică comparativ cu a celor din relațiile cu narcisiști din celelalte grade.

Persoana care trăiește cu un narcisist sever are parte de un mediu imprevizibil, cu o teamă permanentă că nu știe ce se va întâmpla, când vor escalada furia și violența, ceea ce face lucrurile și mai grave pentru că victima va fi izolată, din teama față de narcisist, nimeni nu va interveni.

Asta se poate întâmpla într-o familie, în relația cu un părinte sau cu partenerul, la locul de muncă cu un șef tiranic. Indiferent de mediu, urmând un tipar de control coercitiv, toată lumea se aliniază, fiind îngrozită de teroare și frică.

Controlul coercitiv este o formă de abuz psihologic în care o persoană este încet descompusă psihologic. Identitatea și autonomia ei sunt șterse, dispar, teama de abuz este mereu prezentă, persoana este izolată de orice formă de ajutor. Controlul se manifestă prin monitorizarea telefonului, a rețelelor de socializare, dispozitive de urmărit în casă sau de urmărit mașini, a programului pe care îl are, a cum se îmbracă și cu cine se întâșnește, chiar și ce mănâncă.

Alte tipare de comportament sunt amenințarea cu abuz asupra copiilor sau animalelor de companie sau asupra altor persoane din casă.

Daunele psihologice ale celui care trăiește cu o astfel de persoană sunt semnificative, victima putând suferi și traume fizice sau chiar omorâtă.

Un astfel de tip de personalitate putem întâlni și în cadrul unui cult. Mulți lideri de culte sunt fie narcisiști severi, fie maligni, fie narcisiști sau psihopați.

Gradele narcisismului la care am făcut referire până acum nu sunt niște diagnostice.

Tulburarea de personalitate narcisică

Este un diagnostic medical care se pune de un specialist în domeniul sănătății – de un psihiatru.

Tulbrarea de personalitate narcisică este inclusă în tulburările de personalitate ale grupului B din Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mentale (DSM) publicat de Asociația Americană de Psihiatrie. DSM Este un manual pe care profesioniștii din domeniul sănătății mintale îl folosesc ca referință de clasificare pentru a face diagnostice precise.

Tulburarea de personalitate narcisică este una dintre cele zece tulburări de personalitate. Ele reprezintă un grup de afecțiuni psihice caracterizate prin gânduri, emoții și comportamente persistente care pot fi dăunătoare pentru persoana cu tulburare sau pentru ceilalți.

Trăsăturile de personalitate fac ca persoana respectivă să aibă dificultăți în relaționarea și conectarea cu alte persoane sau cu ea însăși.

Tulburarea de personalitate narcisică este un diagnostic medical care se poate pune doar de un medic psihiatru în urma evaluării medicale. Acest diagnostic se pune dacă sunt îndeplinite minim cinci codiții din cele reglementate de DSM – Manualul de Diagnostic Medical, autoritate internațională în materia definirii afecțiunilor mintale.

Trăsăturile de personalitate fac ca persoana respectivă să aibă dificultăți în relaționarea și conectarea cu alte persoane sau cu ea însăși.

Un psihiatru diagnostichează o tulburare de personalitate dacă sunt îndeplinite cel puțin aceste două criterii:

  • Trăsăturile de personalitate fac ca persoana respectivă să aibă dificultăți în relaționarea și conectarea cu alte persoane sau cu ea însăși.
  • Trăsăturile de personalitate patologice continuă să apară și în multe situații diferite.

“Patologic”, în termeni de sănătate mintală, se referă la gânduri, emoții sau comportamente care afectează în mod negativ modul în care o persoană vede, relaționează și se adaptează la lumea din jurul său.

Nu toate tulburările de personalitate prezintă aceleași simptome sau trăsături patologice de personalitate.

Diagnosticul de tulburarea de personalitate narcisista, se pune în cazul în care persoana în cauză întrunește cel putin cinci din următoarele caracteristici ale narcisismului:

  1. Își exagereaza importanta de sine – realizările, calitățile și talentele, însă fără nicio bază reală, sentimentul de grandaore nu este direct proportional cu reușitele personale.
  2. Își doreste totul, la capacitate maximă: succes nelimitat, putere completă, control nemăsurat, iubire ideală, frumusete supremă, bogăție fără margini ….
  3. Crede despre sine ca este unic si special – persoana va căuta să între în relatii cu persoane care au un statut inalt în domenii profesionale.
  4. Se hrănește cu admirația și adorația celorlalți – Nu poate functiona fara admiratie si adoratie.
  5. Se consideră îndreptățit și justificat să primească totul: iubirea supremă, bani, favoruri, etc., determină persoanele apropiate să se sacrifice de dragul său, pretinde să primească tratamente preferențiale, cei din jur trebuie să se conformeze automat regulilor sale pe care, uneori, le impune chiar și cu forța, nu doar prin viclenie.
  6. Profita de relatiile lui si exploateaza oamenii din jurul lui pentru a-si indeplini nevoile exagerate si obiectivele egoiste.
  7. Este lipsit de empatie, dar observa nevoile, sentimentele si dorintele celorlalti pe care le foloseste in propriul avantaj. Sentimentele celorlalti sunt vulnerabilitatile de care narcisistul se foloseste pentru a-si atinge scopurile.
  8. Invidiaza si se considera de invidiat, insa fara nicio baza reala. Ravneste intotdeauna la ceea ce nu are si este deosebit de provocat sa obtina, sa ia sau sa posede ceea ce are aproapele lui.
  9. Are o atitudine de superioritate observabilă cu ochiul liber și mulți îl consideră arogant.

Indiferent că vorbim de o persoană cu narcisism de nivel scăzut, mediu sau înalt, relațiile cu aceste persoane sunt dificile.

Este important să fim informați tocmai ca să putem identifica aceste tipologii, să ne apărăm, dar și pentru a-i identifica pe cei care îi susține pe narcisiști, acoliții lor.

Sper ca acest articol să aducă informații utile și claritate în ce privește terminologia. E importantă să fim informați, ne ajută să identificăm tipare, tipologii și situații, să ne protejăm mai mult.

Observații înainte de final

* Înainte de a pune cuiva eticheta de ”narcisist”, nu uita că trăsături narcisice avem cu toții! Ce face diferența sunt intensitatea și frecvanța lor în cadrul unei personalități!

* Dacă am folosit preponderent adresarea la masculin, nu înseamnă că doar bărbații sunt narcisiști! Am făcut-o într-un sens neutru, pentru a facilita exprimarea și a nu schimba permanent genurile!

* Informațiile din articol nu țin loc de diagnostic. Dacă crezi că o persoană din apropierea ta are trăsături narcisice, pentru clarificarea oricăror aspecte, adresează-te unui specialist.

În loc de încheiere

Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l, te rog, poate fi de folos și altora!

Alătură-te comunității de pe pagina de Facebook și apreciază cu un ”like” pagina!

  • Îmi doresc să construiesc o comunitate în care cei care se confruntă cu narcisismul pot găsi sprijin emoțional, dar și soluții la probleme cu care se confruntă.

În podcast-ul ”Despre narcisism, am publicat câteva episoade interesante.

Le găsești și pe canalul de Youtube, doar varianta audio. Din păcate nu am avut timp ca să înregistrez și urc pe podcast toate articolele, dar mă ocup. 🙂

Dacă ai avut un părinte narcisist, foarte probabil

Dacă ai un partener narcisist, atunci îți sunt utile informații despre:

Codependența emoțională și narcisismul fac o pereche funcțională în disfuncționalitatea ei. De aceea, pe www.codependentaemotionala.ro postez articole despre ambele.

Articole care te-ar mai putea interesa:

Dacă simți că ceva e în neregulă cu viața ta ori nu te regăsești sau ai pierdut cârma sau pur și simplu ai o problemă care te macină, hai să stăm de vorbă într-o ședință!

Scrie-mi la contact@codependentaemotionala.ro sau pe Facebook la @codependentaemotionala

Și …. mai ales, nu uita să ai grijă de tine, așa cum ai grijă de cei dragi!

🔹 Un text de Maria Mazilu, autor al Codependentaemotionala.ro 

🔹 Fotografia articlului aparține Pexels Free Photos

Leave a Reply