Obsesia pentru curățenie și ordine a unor persoane narcisiste

  • Reading time:15 mins read

Pentru multe dintre persoanele care aparțin tipologiei narcisice, preocuparea pentru curățenie reprezintă mai mult decât un standard înalt. Este un alt mod în care ei își manifestă puterea și controlul și prin care îi mențin pe cei din jur în stare de anxietate (sau cel puțin dezechilibru emoțional).

Citește:

Sunt sigură că ai trăit izbucnirea unui scandal pentru că ai folosit cârpa de praf nepotrivită, că nu ai respectat o anumită ordine a operațiunilor de făcut curățenie, că nu ai dat cu aspiratorul cu o anumită frecvență, că pe covor au rămas câteva scame și câte și mai câte situații absurde.

Dacă ai trăit cu o persoană narcisistă neglijent, e posibil ca aceste situații să îți fie necunoscute, pentru că unui narcisist neglijent nu prea îi pasă de ce se întâmplă în jurul său.

Perfecționismul ca trăsătură narcisică

Perfecționismul este una din caracteristicile narcisismului.

Pentru o astfel de persoană situațiile, oamenii, lucrurile trebuie să fie perfecte pentru că altfel nu au valoare și, implicit, ar spune ceva negativ despre propria persoană.

Doar dacă totul strălucește în jurul  meu, înseamă că și eu strălucesc și atunci sunt admirată, primesc atenție!

Persoanele narcisiste care sunt obsesionate de curățenie, de obicei, au și obsesia ordinii și a cutiilor, a obiectelor de depozitat, care conțin (cutii, ligheane, casolete …)

Aceste trăsături obsesionale sunt strâns legate de frica de expunere de a fi văzută așa cum este cu adevărat.

Rușinea interioară pentru propria persoană și haosul emoțional sunt doar câteva dintre caracteristicile esențiale ale acestei tipologii, de cele mai multe ori, inconștiente. Părți ale unui mecanism intern disfuncțional, ele trebuie îmbrăcate într-o poleială orbitoare sau care, măcar să atragă privirile.

Astfel, să mențină mediul de viață (locuința) curată și într-o ordine perfectă devin forme de compensare a profundei rușini și inadecvări și, în egală măsură, o formă de control a lor.

Sunt perfecționist, asta mă face narcisist?

Dacă recunoști perfecționismul ca pe o trăsătură a ta, nu te grăbi să îți pui eticheta de narcisist! Deși perfecționismul este adesea asociat cu trăsături narcisice, el nu este exclusiv al persoanelor cu acest tip de personalitate.

Perfecționismul este și o manifestare a unei încrederi de sine scăzute, fiind o formă de supra-compensare. Persoanele care se află în această situație sunt adesea motivate de teama că nu vor fi recunoscute sau acceptate decât dacă îndeplinesc standarde înalte.

Astfel, perfecționismul devine o mască pentru nesiguranță și o cale de a obține validare din exterior, nu o trăsătură care demască narcisismul. Dar, vorbind din perspectiva narcisismului, persoanele care au o joasă încredere în sine, sunt pe deficit narcisic.

Pentru a înțelege ce înseamnă deficitul narcisic îți recomand articolul despre narcisism, menționat chiar la începutul acestui articol.

Grup de suport online pentru victimele relațiilor narcisiste

În prima și a treia zi de joi ale fiecărei luni, la ora 19.00

Într-un cadru sigur, confidențial, vei împărtăși experiențe cu cei care au trăit ceva similar

Alătură-te cu încredere!

Curățenia, ordinea și proiecția – mecanism de apărare

Cum nu suportă să își privească părțile umbroase ale personalității, persoana narcisistă le pune, prin mecanismul proiecției, înafara sau pe seama celorlalți. Cei din jur sunt nerespectuoși, lipsiți de bun simț, inadecvați, plini de trăsături negative. Este modul inconștient în care o persoană narcisistă se eliberează de tensiunea și presiunea interioară determinată de golul și haosul interior. Punând inconștient mizeria și dezordinea în exterior, ea devine strălucitoare și deci acceptabilă (în logica sa interioară). Ceea ce curăță și ordinează atât de obsesiv este, de fapt, propria sa persoană care niciodată nu paote fi suficientă.

Insist asupra aspectului inconștient al acestor gânduri, convingeri pentru că e posibil ca citind aceste rânduri să ai așteptarea că, dacă îi vei explica sau va înțelege că ea e iubită, acceptată sau o persoană bună, va opri acest comportament obsesiv al curățeniei. Nicidecum! Îi poți chiar vorbi fără oprire despre ce are în inconștient, va fi ca și cum i-ai vorbi chineza.

Și nu pentru că nu are capacitatea intelectuală să înțeleagă, ci pentru că la inconștient nimeni nu are acces doar prin simplul fapt că cineva îi atrage atenția – a aduce lucruri din inconștient se face printr-o terapie psihodinamică – plus, o persoană narcisistă nu are capacitate de reflecție și introspecție pentru a căuta măcar să înțeleagă ce îi spui despre cum se simte sau cum este!

Dacă ai experiența cu o persoană narcisistă vulnerabil, ai avut ocazia să îi spui direct lucruri despre ea, în sensul de reproșuri, și reacția a fost de a declanșa o adevărată dramă despre cât de rea, inadecvată, nepotrivită este ea.

Referitor la obiceiul curățeniei, poate că ai observat că, fie după o ceartă cu tine, fie cu o altă persoană apropiată, persoana narcisistă se apucă de curățenie sau să facă ordine în casă, chiar în pofida orei târzii.

Dacă zâmbești spunându-ți: „ah, și pe mine mă mai apucă să spăl geamuri noaptea, că, pe drumul către toaletă am văzut o pată pe unul și nu m-am putut abține!”

Sunt descărcări nervoase, nu este despre pată sau geam, ci despre un conflict interior a cărui presiune este foarte mare. Dacă se întâmplă rar și nu este un mod al tău de descărcare, nu este o problemă, nimeni nu se reglează emoțional cu o cheie, făcând ceea ce „trebuie”, ce scrie la carte.

Dar, dacă a devenit un obicei, înseamnă că acesta s-a transformat în mod de adaptare la a face față unui stres. Ce poți să faci este să te observi, să stai sincer și profund de vorbă cu tine, să vezi, de fapt, despre ce e vorba, ce tensiune vrei să faci să dispară cu aceste obiceiuri.

Dar, chiar și așa, această tendință sau obicei nu te va face o persoană narcisistă.

Trăsături narcisice avem cu toții, altfel nu ne-am putea atinge obiective, adapta situațiilor de competitivitate, încrederea în sine este strâns legată de ele. Ceea ce face o persoană narcisistă sunt intensitatea trăsăturilor și frecvența lor în cadrul personalității.

Pentru a înțelege mai bine trăsăturile narcisice, îți recomand din nou articolul despre Narcisismul între sănătate și patologie. Ce este și cum se formează, trăsături și răni narcisice.

Curățenia și ordinea ca fugă de responsabilitate

O persoană narcisistă ar face orice în afară de a discuta despre „elefantul din cameră.”

Dacă la începutul relației ți-a plăcut pentru că părea că ia în ușor conflictele, situațiile tensionate și trece peste ele fără să se retragă excesiv în refuzul de a vorbi sau în curățenie, pe măsură ce relația a avansat ai realizat că este modul în care evită responsabilitatea.

În comportamentul unei persoane narcisiste, a face curățenie sau ordine, devin moduri de a evita responsabilitatea.

Dacă ai avut un conflict cu părintele sau partenerul ori o rudă/persoană narcisistă cu care trăiești, sigur ai trăit momentul în care brusc a pus capăt discuției, ți-a aplicat tratamentul tăcerii și a început să facă curățenie sau să pună ordine în lucruri, făcându-te să te simți vinovat(ă) și responsabil pentru că ai rănit-o.

O discuție al cărei scop a fost să îți spui punctul de vedere, fără să rănești, pe o temă cum ar fi vacanța sau o preferință de-a ta, rămâi șocat că s-a ajuns la o discuție contradictorie, care a terminat în ceartă și, dacă nu a ajuns la ofense, atunci discuția s-a închis brusc, fără ca tu să ai niciun drept de apel.

Este modul cel mai obișnuit la unei persoane narcisiste de a face față conflictelor, lăsându-l pe partenerul discuției într-o profundă confuzie legată de ce a zis și aruncându-i pe umeri întreaga responsabilitate a eșecului întâmplării, când, de fapt, el n-a făcut decât să vorbească, să împărtășească celuilalt (partenerului său). Sunt situații în care partenerul se aprinde în discuție și atunci, responsabilitatea și culpabilitatea ce cad pe umerii acestuia sunt foarte mari, pentru că, în lipsa unei discuții care să clarifice, va fi lăsat cu ele ca și când el ar fi singurul vinovat.

Asumarea responsabilității ar însemna reflecție, sinceritate cu sine în primul rând, adică vulnerabilitate. Ceea ce în cazul unei persoane narcisiste este absolut exclus! Să își permită să fie vulnerabilă și să deschidă sincer în fața celuilalt, este imposibil! Altfel, toată recuzita de apărări și măști pe care le folosesc ar deveni inutile, le-ar permite să fie văzuți cum sunt!

În timp ce casa este perfect curată, relația este distantă și rece. Iar ție, ca și copil sau partener, care vezi asta, își vine să strigi înnebunit că nu e despre asta, că nu vede! Te simți neputincios și încerci! Dar înafară să te epuizezi, nu se va întâmpla nimic din ceea ce îți dorești, pentru că persoana narcisistă nu poate vedea cee ce pentru ceilalți este evident!

Cu timpul, in dorința de a evita conflictele, victima ajunge să renunțe să mai îți spună părerile, dorințele și să se retragă în sine.

Curățenia, ritual compulsiv

O persoană narcisistă care este preocupată de curățenie și ordine exagerat, ajunge să facă din aceste activități niște ritualuri obsesiv-compulsive.

  • Ritualurile sau obiceiurile obsesv-compulsice sunt comportamente repetitive, făcute într-un mod rigid, pentru a reduce anxietatea și care sunt considerate necesare pentru a preveni un rezultat temut, întărind astfel convingerea că ritualul este esențial. În fapt, ele oferă doar ușurare temporară și perpetuează ciclul anxietate interioară-nevoie de liniștire-nevoie de siguranță prin prevenirea unui potențial rezultat periculos.

Vorbim despre făcut curățenie noaptea târziu, despre a șterge suprafețe deja curate ori despre a menține  permanent o stare de curățenie și ordine la un standard ridicat și indiferent de contextul concret (înainte de a pleca în vacanță, spre exemplu) sau cu ignorarea faptului că acolo unde trăiesc mai multe persoane e imposibil de păstrat constant curățenie și ordine perfecte, despre a face curățenie ignorând prioritățile momentului (la ora X trebuie să fie într-un loc și, deși ajunge cu întârziere alege să facă curățenie.

Vei observa la o astfel de persoană o preocupare de a avea ce apare mai nou în materie de curățenie, de la substanțe la obiecte, în casă la ea vei găsi mai multe mături/mopuri, eventual câte unul pentru fiecare baie și altul pentru bucătărie sau unul cu care se ia primul strat de mizerie și altul pentru „celălalt strat de mizerie”. Dacă vorbim de o femeie, vei observa preocuparea excesivă de a menține bucătăria curată când gătește.

Ca orice altă persoană care are manifestări obsesiv-compulsive (persoana narcisistă nu este obsesiv-compulsivă, însă are astfel de trăsături), și persoanele narcisiste folosesc aceste ritualuri pentru a-și calma anxietatea și a simți că au controlul.

Nu este vorba despre praf și aspirat sau nevoia de a trăi într-un mediu igienic –  ce face o asfel de persoană depășește cu mult „normalitatea” unui mediu igienic. Este despre menținerea unui sentiment de control atunci când tot ce se întâmplă în viața lor pare că scapă de sub control.

Dacă ai crescut cu un părinte narcisist e foarte posibil ca acesta să fii fost obsedat de curățenie, ordine și chiar să te fi abuzat pe motiv că „nu ai păstrat curățenia” sau „că nu ai făcut bine curățenie”.
Femei care au crescut cu un astfel de părinte, primeau în copilărie responsabilitatea de a ține un nivel ridicat al curățeniei în toată casa sau doar la ele în cameră. Dacă așteptările nu erau îndeplinite, consecințele erau bătaie, pedepse și/sau cuvinte disprețuitoare, umilitoare.

Dacă ai trăit cu un astfel de părinte, e posibil ca și pentru tine curățenia și ordinea să fie foarte importante – nu atât de importante încât să umilești sau pedepsești pe cineva, dar să îți condiționeze starea de bine și să fie un standard la care te raportezi permanent. Sau, dimpotrivă, să îți fie indiferentă curățenia, și să fii neglijentă.
Ambele reacții reprezintă consecințe firești atunci când ai avut un astfel de trecut. Dacă investești curățenia cu prea multă importanță, asta nu te face o persoană narcisistă, dar cred că, în ambele situații există un aspect de reflectat:
„De ce acord atât de multă importanță sau, dimpotrivă, nu îmi pasă de curățenie? E o formă de a-l căuta pe părintele respectiv (comportament pe care l-am adoptat fără să-mi dau seama și pe care, odată observat, îl pot adapta, schimba) sau e o formă de a-l nega pe părinte?” (n.a. de fapt, căutarea ei în varianta negativă a identificării).

Sper ca acest articol să mai aducă puțină claritate în felul în care înțelegi relația cu o persoană narcisistă.

Observații înainte de final

* Înainte de a pune cuiva eticheta de ”narcisist”, nu uita că trăsături narcisice avem cu toții! Ce face diferența sunt intensitatea și frecvanța lor în cadrul unei personalități!

Încheiere

Îmi doresc să construiesc o comunitate în care cei care se confruntă cu narcisismul pot găsi sprijin emoțional, dar și soluții la probleme cu care se confruntă.

Dacă îți place articolul, te rog să îl distribui, să poată ajunge la cei care au nevoie!

Alătură-te comunității de pe pagina de Facebook și apreciază cu un ”like” pagina!

Dacă simți că ești singur(ă) sau confuz(ă) și nu ști ce să faci, ne putem întâlni într-o ședință plătită!

Scrie-mi la contact@codependentaemotionala.ro sau pe Facebook la @codependentaemotionala. 

Eu însămi sunt victimă a unei relații narcisice! Nu doar că știu ce înseamnă și cum se simte, dar, pe lungul drum al recuperării și redescoperirii de sine — parcurs în propria mea psihoterapie psihodinamică— am învățat că vindecarea nu e o revenire la ce a fost, ci o regăsire mai profundă a sinelui.

Experiența mea personală și profesională mă ajută să știu să ascult, să înțeleg și fiu un ghid bun pe drumul descoperirii propriului sens.

În ultimii ani am ales să-mi aprofundez formarea în psihoterapie psihanalitică.

Am urmat timp de doi ani cursurile Școlii de formare în psihoterapia psihanalitică a copilului, adolescentului și adultului (Fundația Generația), iar din 2024 continui cu Cursul de formare în psihoterapie psihanalitică și consiliere psihodinamică al Asociației de Consiliere și Psihoterapie Psihanalitică București.

Deși nu am absolvit facultatea de psihologie, am fost acceptată în ambele programe datorită experienței mele anterioare în psihoterapie personală și a cunoștințelor acumulate de-a lungul drumului meu de autocunoaștere.

Lucrez pe baza principiilor psihoterapiei psihodinamice, merg regulat la supervizare individuală și de grup cu formatori psihanalitici cu experiență și continui să particip la conferințe și cursuri de perfecționare din domeniul psihanalizei.

Dacă ai avut un părinte narcisist, foarte probabil:

Dacă ai un partener narcisist, atunci îți sunt utile informații despre:

Codependența emoțională și narcisismul fac o pereche funcțională în disfuncționalitatea ei. De aceea, pe www.codependentaemotionala.ro postez articole despre ambele.

Articole despre dependența emoțională:

Nu uita să ai grijă de tine, așa cum ai grijă de cei dragi!

🔹 Fotografia articolului aparține Pexels.com

Tags: #codependentaemotionala, #incredereinsine, #narcisism, #parintenarcisist

#victimanarcisism

#mamanarcisista

#tatanarcisist

#dezvoltarepersonala
#cinesunteu
#stimadesine
#inceredereinsine

Tags: , , ,

Leave a Reply