Abuzul emoțional este mod de relaționare obișnuit al unei persoane narcisiste (dar nu numai).
Acest articol reprezintă o abordare mai amplă, pentru a veni în sprijinul celor care nu cunosc conceptul sau care nu știu dacă sunt victime ale unui astfel de abuz.

În principal, fac referire la relațiile romantice, dar cele prezentate sunt valabile pentru orice alt tip de relație.

Ce este abuzul emoțional

Abuzul emoțional este comportamentul constant în care o persoană, prin acte verbale, atitudini și acțiuni non-fizice, afectează capacitatea generală de funcționare și bunăstarea mentală a altei persoane.

El presupune controlul unei alte persoane prin intermediul emoțiilor prin critică, ironie, umilință, învinovățire sau orice alt mod de manipulare, pentru a o determina să aibă un anume comportament, să facă ori să nu facă ceva.

Abuzul emoțional este mai periculos decât abuzul fizic pentru că, spre deosebire de acesta, de cele mai multe ori nu se poate dovedi imediat, are nevoie de timp și repetiție, fie doar pentru ca victima să știe că este supusă unui abuz.

În general, tendința noastră, a tuturor, atunci când suntem supuși unui tratament neplăcut (îl exclud pe cel fizic) este să ne autoînvinovățim sau, măcar să considerăm că am făcut noi ceva greșit și că atitudinea celuilalt este îndreptățită. Îmbrăcăm fără să ne dăm seama haina învinovățirii și ne supunem unui tratament nemeritat!

De cele mai multe ori abuzul emoțional este subtil și insidios, iar victima are nevoie de timp pentru a-l conștientiza și/sau a-l demonstra.

Abuzul emoțional poate fi și deschis, evident.

Abuzul emoțional poate apărea în orice fel de relație – romantică, de serviciu, de prietenie, de rudenie sau familială.

În timpul conflictelor, cei mai mulți dintre noi ajungem să îl abuzăm emoțional pe celălalt, în diferite grade, intimidându-l, jignindu-l, subestimându-l, dar caracterul pasager al acestui comportament, faptul că nu este caracteristic modului nostru de relaționare, face diferența.

În astfel de împrejurări izolate, starea de sănătate și buna funcționare a victimei nu sunt afectate pe termen lung.

Persoana abuzată își pierde încrederea în sine, ajunge să se îndoiască de propriile percepții și de realitatea însăși, devine anxioasă, cu stări de neliniște, tulburări de somn. Somatizarea poate fi diversă și multiplă.

Dacă în relația cu o altă persoană te simți constant rănit, frustrat, umilit, confuz, deprimat, anxios, nesigur pe tine și/sau pe felul în care percepi realitatea, este foarte posibil ca acea relație să fie abuzivă emoțional.

Semne ale abuzului emoțional

Așteptările nerealiste:

– Celălalt să lase totul deoparte și să satisfacă nevoile abuzatorului, să îi prioritizeze dorințele, nevoile, acțiunile, interesele.

– Cererea de a petrece tot timpul împreună.

– Nemulțumirea constantă independent de cât de mult se străduiește celălalt.

– Critica de a nu îndeplini sarcinile conform standardelor abuzatorului.

– Așteptarea de a împărtăși aceleași opinii (nu este admisă opinia diferită).

Umilirea, negarea și critica

– Folosirea numelor sau a poreclele depreciative ori a unor cuvinte insultătoare, chiar și cu scuza că le folosesc ”cu afecțiune” sau refuzul de a înceta utilizarea acestora ori a celor care sunt supărătoare pentru victimă.

– Generalizarea comportamentului, gândirii sau orice altceva prin folosirea cuvântului “întotdeauna” când face acuzații sau reproșuri. ”Întotdeauna întârzii, greșești, greșești, o dai în bară, etc ……”

– Țipetele și înjurăturile. Deși sunt considerate manifestări normale, au rolul de îl fac pe destinatarul lor să se simtă mic și fără importanță.

– Condescendența, superioritatea, minimalizarea prin afirmații, expresii care transmit ideea că celălalt este incapabil, inferior, etc.

– Rușinea publică: împărtășirea secretelor sau ironizarea unor aspecte sensibile, neplăcute pentru celălalt, în public.

– Respingerea. La împărtășirea a ceva important pentru victimă, reacția este: “Ce? Cui îi pasă de asta?” sau prin limbaj al trupului (rotirea ochilor, zâmbetul, clătinarea capului și oftatul cu subînțeles.)

– Acuzația că celălalt nu suportă sau nu știe să glumească.

– Afirmații depreciative la adresa aspectului fizic. “Porți costumul ăla ridicol, nu e de mirare că nu se uită nimeni la tine!” sau ”Ai noroc că te-am ales!” (se subânțelege continuarea depreciativă: ”Puteam găsi pe altcineva mai atrăgător!”).

– Denigrarea, minimizarea realizărilor.

– Denigrarea intereselor. “Nu vei fi niciodată bun la pian, așa că de ce mai încerci?”

– Repetarea gesturilor, acțiunilor, vorbelor care celălalt i-a spus că îl supără sau un mod de comportament deranjant pentru victimă cu scuza că ”atâta lume face asta și nu mai este deranjată!”

Controlul și rușinea

– Amenințări directe sau indirecte.

– Așteptarea de a ști permanent unde se află celălalt, de a răspunde imediat la apeluri sau mesaje, verificarea telefonului, a email-ului, etc.

– Gaslighting. Negarea realității interioare a celuilalt sau a anumitor lucruri că s-ar fi întâmplat în realitate.

Despre galighting, am scris aici și aici.
Îți recomand articolele, îți va aduce multă claritate în prvința comportamentului părinților, colegilor, chiar și prietenilor.

– Luarea unilaterală a deciziilor, inclusiv aspecte minore ca, spre exemplu, anularea unei programări la doctor, insistența ca celălalt să renunțe la ce îi face plăcere, obligarea de a se justifica pentru orice.

– Calificarea, amendarea oricărui comportament sau acțiune pe care o sau întreprinde celălalt. Spre exemplu: prelegerile lungi la orice este considerat greșeală a celuilalt, readucerea aminte a greșelilor anterioare, etc.

– Controlul accesului la finanțe și așteptarea de a păstra chitanțele pentru a justifica orice cheltuială.

– Șantajul emoțional. Spre exemplu, asumarea rolului de victimă sau încercarea de culpabilizare a celuilalt.

– Ordinele directe, inclusiv așteptarea ca celălalt să facă tot ce spune abuzatorul fără să pună întrebări.

– Izbucnirile frecvente de furie. Ele creează în victimă o stare de teamă că orice va spune, poate cauza furia.

– Impredictibilitatea, impulsivitatea. Abuzatorul explodează fără un motiv clar, apoi îl copleșește pe celălalt, brusc, cu afecțiune sau își schimbă starea emoțională.

– Plecarea bruscă de la întâlniri sau părăsirea bruscă a unor evenimente la care este cu partenerul.

– Refuzul de a mai comunica și/sau de a da un feedback în timpul ori ca urmare a unui conflict sau dezacord.

Acuzații, învinuiri și negare.

– Gelozia. Acuzația că celălal flirtează sau înșeală.

– Folosirea vinovăției. În încercarea de a obține ce vrea, abuzatorul îl acuză pe celălalt: “Îmi ești dator, uite câte am făcut pentru tine!”

– Instigarea și învinovățirea. După acuzarea celuilalt, abuzatorul aruncă vina pe acesta că el a cauzat situația într-o formă sau alta.

– Negarea abuzului și învinuirea sau sugerarea că celălalt are probleme de furie și control, spre exemplu.

– Trivializarea (minimalizarea) sentimentelor celuilalt. Când abuzatorului i se spune ce a fost deranjant în comportamentul său, acuză că reacția este exagerată sau că a înțeles greșit situația.

– Învinovățirea pentru problemele personale (ale abuzatorului). Cazul tipic este că atunci când lucrurile merg prost, dă vina pe celălalt.

– Distrugerea obiectelor și eventuala negare ulterioară a gestului său, susținând că a fost un accident.

Neglijarea și izolarea emoțională

– Privirea intenționată în altă parte sau ignorarea partenerului când vorbește pentru a-l face să se simtă neimportant.

– Împiedicarea, limitarea socializării victimei. Spre exemplu, de câte ori partenerul are alte planuri, abuzatorul vine cu o distragere a atenției sau pur și simplu îl imploră pe celălalt să nu meargă.

– Desconsiderarea directă a dorințelor, nevoilor celuilalt.

– Interpunerea între el și familia victimei în diverse moduri (inclusiv găsirea de scuze și motive repetate pentru care partenerul nu poate participa la evenimente de familie).

– Refuzul afecțiunii după situații de conflict sau brusc, sub orice motiv.

– Manipularea celor apropiați pentru a-i întoarce împotriva victimei, de obicei prin prezentarea unei realități mincinoase sau exagerate a acesteia.

– Negarea sprijinului emoțional când partenerul îl solicită.

– Încălcarea intimității, întreruperea unei activități, chiar și a unei convorbiri telefonice printr-o acțiune,comportament ce captează atenția.

– Contestarea emoțiilor sau a sentimentelor. Spre exemplu: “Nu ar trebui să fii supărat din cauza asta!” sau “De ce trebuie să te simți trist?”

În modul de relaționare al unei persoane narcisiste, aceste comportamente se manifestă constant, în diferite ”combinații”.

De cele mai multe ori ele își ating obiectivul, acela de a face victima să se simtă vinovată, incapabilă, să fie rușinată, etc. și de a se încrede tot mai mult în capacitatea și persoana narcisistului.

Când constați că astfel de comportamente se repetă, nu cădea în capcana de a-ți spune că “Nu este chiar atât de rău!” și nici de a le minimaliza.

Găsirea scuzelor și justificărilor concomitent cu autoînvinovățirea și îndoiala asupra propriei persoane, că ceva nu e în regulă cu tine, sunt doar semne ale statutului tău de victimă a unui abuz emoțional.

Ce poți să faci?

În primul rând, trebuie să nu uiți că abuzul nu este niciodată din vina ta și nu trebuie să trăiești cu el!

Ce poți face concret:

Pune limite clare, ferme și spune că nu mai accepți formele de abuz care ți se fac!

Menționează-le și spune că în cazul în care se va mai repeta, vei lua consecința ….

Dar dacă ulterior se va mai întâmpla și nu ai pus în practică ce ai spus, ai grijă că va fi un nou motiv de abuz emoțional din partea celuilalt.

Construiește o rețea de sprijin

Fă un inventar al persoanelor pe de încredere din jur, pe al căror sfat îl apreciezi, care ți-au arătat de-a lungul timpului că nu te judecă, dar și că au un mod de a gândi sănătos. Vorbește-le despre realitatea ta, cere-le părerea!

Acceptă realitatea

Nu încerca să repari abuzatorul! Nu este treaba sau responsabilitatea ta de a repara pe nimeni altcineva înafară de tine. Îl poți încuraja, însă, să se adreseze unui terapeut.

Stai de vorbă cu tine când vezi că ai tendința de a te învinovăți

Întoarce-te pe firul evenimentelor și analizează-le așa cum ai face-o dacă un prieten ți-ar cere părerea. Nu meriți să fii abuzat chiar dacă ai făcut o greșeală!!

Acordă-ți prioritate, ocupă-te de nevoile tale emoționale și fizice, cultivă-ți pasiunile, îngrijește-te sub toate aspectele

Stabilește limite, adu-le le cunoștința abuzatorului și cere-i să ți le respecte

Cere ajutorul dacă vrei să ieși din relație și simți că nu o poți face singur(ă). Odată ce ai decis să pleci, evită să îi mai răspunzi la mesaje, semne, nu te lăsa convins(ă) de încercările sale.

Apelează la un terapeut

Abuzul emoțional lasă urme adânci, iar dacă ai ajuns într-o astfel de situație, e foarte posibil să ai un trecut cu un părinte narcisist sau dominator.

Să ieși din relația cu un narcisist (sau orice relație toxică) nu este suficient!

În cazul unui astfel de trecut, vei repeta alegerile romantice. Este bine să înțelegi de ce, să mergi la rădăcina lucrurilor.

Codependența emoțională – o introducere mai detaliată

Sper ca aceste rânduri să aducă lămuriri și să te ajute să iei decizii sănătoase și înțelepte pentru tine!!

Ce faci dacă persoana în cauză nu își dă seama că este abuzată emoțional?

Oricât de bun prieten i-ai fi, nu poți face nimic până nu își dă seama ea de acest lucru. De obicei ia timp până recunoaște și declarativ realitatea cu care se confruntă.

Sunt persoane care sunt obișnuite cu abuzul emoțional din copilărie, astfel că felul în care se poartă partenerul nu li se pare ceva ieșit din comun sau îi găsesc scuze.

Și chiar și după ce recunoaște, este posibil să nu poată întreprinde nicio măsură.

Trebuie să accepți că fiecare suntem responsabili pentru viața noastră. Ce poți face este să nu întrerupi legătura cu persoana, să simtă că are în tine un punct de sprijin și un refugiu la nevoie.

Recomandare

Abuzul emoțional este una din caracteristicile unei relații cu o persoană narcisistă. Reia articolul cu atenție, este posibil ca unele din manifestările considerate abuzive să te surprindă. Din păcate, toți cei abuzați emoțional acceptă abuzul înainte de a-l recunoaște, indiferent de natura relației.

Recitește articolul cu hârtia și creionul alături și bifează ce ți se potrivește. La final, reflectează la situația ta.

Încheiere

Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l, te rog, poate fi de folos și altora!

Alătură-te comunității de pe pagina de Facebook și apreciază cu un ”like” pagina!

Construiesc o comunitate în care cei care se confruntă cu narcisismul țși codependența emoțională pot găsi sprijin emoțional, dar și soluții la probleme cu care se confruntă, astfel că orice distribuire a materialelor de pe pagină ajută!

În podcast-ul ”Despre narcisism”, am publicat câteva episoade interesante.

Le găsești și pe canalul de Youtube, doar varianta audio. Din păcate nu am avut timp ca să înregistrez și urc pe podcast toate articolele, dar mă ocup. 🙂

Dacă ai avut un părinte narcisist, foarte probabil:

Să fii o persoană care controlează excesiv. Îți recomand acest articol.
Să te confrunți cu un gol interior. Îți recomand acest articol.
Iubirea de sine și Cunoașterea de sine
Multe din comportamentele părintelui narcisic sunt caracteristice părintelui imatur emoțional. Am scris despre ele, aici.

Să te intereseze și:

Dacă ai un partener narcisist, atunci îți sunt utile informații despre:

Codependența emoțională și narcisismul fac o pereche funcțională în disfuncționalitatea ei. De aceea, pe www.codependentaemotionala.ro postez articole despre ambele.

Articole despre dependența emoțională:

Dacă simți că ceva e în neregulă cu viața ta ori nu te regăsești sau ai pierdut cârma sau pur și simplu ai o problemă care te macină, hai să stăm de vorbă într-o ședință (contra cost)!

Scrie-mi la contact@codependentaemotionala.ro sau pe Facebook la @codependentaemotionala.

Un text de Maria Mazilu, autor al Codependentaemotionala.ro

Fotografia articlului aparține Pexels Free Photos

* Textul aparține Maria Mazilu- autor al Codependentaemotionala.ro

* Fotografia articlului aparține Pexels Free Photos

* Surse: Canal Youtube Ramany Darvasula, Psychologytoday,com, Verywel