Ce așteptări să ai de la o relație cu o persoană narcisistă

Când lucrurile nu se întâmplă așa cum speră, izbucnește cu furie, din lucruri minore sau nu mai vorbește (aplică tratamentul tăcerii) ori foloseștei alte metode pasiv agresive sau te va învinovăți pentru ceva ce n-a ieșit cum voia ori pentru o eventuală problemă apărută.
Partenerul, cei din jur trebuie să fie permanent atenți la nevoile, dorințele persoanei narcisiste, să renunțe la proria persoană.

Așteptările realiste și acceptarea completă a realității, stau la baza procedului de separare (întâi emoțională) de narcisist, vindecare și redobândire al propriei identiți.

Nu putem vorbi de ateptările persoanei aflate în relație cu o persoană narcisistă fără a vorbi de așteptările nerealiste ale celei din urmă.

Doar înțelegând injustețea și nerealismul așteptărilor narcisistului, se pot ajusta propriile așteptări.

Persoana narcisistă este perfecționistă

Indiferent de tipul căruia îi aparține, narcisistul se așteaptă ca cei din jur să fie acordați la sine complet, să îi cunoască nevoile, dorințele, ce simte și gândește tot timpul, să îi anticipeze nevoile, să fie când și cum se așteaptă el, să îi dea spațiu sau să fie în preajma sa când vrea el.
Când lucrurile nu se întâmplă așa cum speră, izbucnește cu furie, din lucruri minore, care ți se par (și sunt) niște exagerări sau nu mai vorbește (aplică tratamentul tăcerii) ori foloseștei alte metode pasiv agresive sau te va învinovăți pentru ceva ce n-a ieșit cum voia ori pentru o eventuală problemă apărută.

Partenerul, cei din jur trebuie să fie permanent atenți la nevoile, dorințele persoanei narcisiste.
Dincolo de așteptările frustrante de a ghici ce vrea și își dorește celălalt, de teama continuă că dacă nu faci cum se așteaptă se va înfuria, pentru cei apropiați frustrantă și dureroasă este și lipsa de interes, preocupare a narcisistului pentru ei. Deși el pretinde de la ceilalți preocupare pentru persoana sa, un acordaj la el de 100%, lui nu îi pasă de așteptărilor, dorințele, nevoile celorlalți, cu atât mai puțin să le anticipeze.
Mai mult, este intruziv, nu respectă limite, dorințe, nu ști niciodată la ce să te aștepți de la el, nu îi pasă cu ce te confrunți, dacă ai o problemă sau nu.

Așteptările narcisistului, în special de la cei apropiați, sunt ale unui copil mic care depinde de îngrijitorii săi.

Persoana narcisistă a rămas blocată într-un stadiu de dezvoltare psihică și emoțională al primilor ani de viață, în etapa narcisismului primar, când atenția sa este centrată doar pe sine și se consideră (inconștient) una cu lumea.

Pentru acea etapă de viață este normal, pentru că depinde de îngrijitorii săi și a fi concentrat pe propriile nevoi și satisfacerea acestora, a se crede una cu lumea înconjurătoare, omnipotent, este un mecanism de protecție. Dar, pe măsură ce individul se dezvoltă și devine independent, el își mută atenția de pe sine pe mediul exterior și ceilalți, realizând că sunt ființe diferite și că lumea nu înseamnă el.
Pentru că este blocată în acest stadiu, persoana narcisistă are așteptările unui copil mic.

Pentru el, relația cu copilul și/sau partenerul este asemănătoare cu cea pe care a avut-o cu mama sa la începutul vieții, adică fuzională și în care nu exista individualitate.

Toate persoanele narcisiste au așteptări nerealiste, ține de latura personalității, iar cei din jur trebuie să țină pasul și să se adapteze. Și nu e vorba că se așteaptă doar ca lucrurile să fie așa cu se așteaptă, ci și ca oamenii să existe pentur ei, să le sprijine și asiste dorințele, nevoile, să li se dăruiască la modul complet.

Orice efort face victima unei astfel de relații, nu va fi niciodată suficient pentru narcisist!

Victima relației narcisice este condamnată să iasă mereu pe locul doi

…… chiar și când conștient, nu luptă, ci doar se străduiește să facă ceva cât mai bine.

E nevoie să știi că niciodată nu vei câștiga lupta cu un narcisist și asta nu pentru că e ceva în neregulă cu tine sau că nu faci suficient, ci pentru că totul este doar despre el.

Nici măcar nu e vorba despre a fi perfect, ci de o așteptare complet iluzorie, care nu se poate avea față de o ființă omenească, ci doar față de un robot care nu are nevoi și dorințe.
Oamenii care trăiesc în apropierea sau relaționează cu astfel de persoane încearcă să facă totul perfect și, de fiecare dată termină dezamăgiți, pentru că nu reușesc! E imposibil, realist vorbind!

Poți să te zbați și preocupi să arăți bine, să fii în formă bună, binedispus, să ai mereu o vorbă bună pentru fiecare, să ai grijă de tine, să ai un comportament ireproșabil, să câștigi mulți bani, să ai succes la muncă, să nu fi nervos, să te înelegi bine cu toată lumea, să ai curat în casă, să fii prezent pentru copii, partener, prieteni când și cum au nevoie, crezând că dacă vei face toate astea, abia atunci relațiile tale vor fi mai bune, lumea te va place.

Cum nu ți-a ieșit, crezi că nu ai încercat suficient. Poți să ajungi să îți sacrifici sănătatea fizică și emoțională și tot nu va funcționa!

Relația narcisistă te face să trăiești cu senzația că dacă tu vei fi perfect și vei face lucrurile perfect, totul va fi bine, iar când nu se întâmplă așa, faptul că nu ești perfect, ceea ce e total firesc, te a face să crezi că relația nu merge, s-a ajuns unde s-a ajuns pentru că nu ești perfect.

Perfecțiunea nu e doar inamicul noțiunii de bun și bine, e și al sănătății mintale, al stării de bine.

Așteptările nerealiste pe care le are persoana narcisistă o face să trăiască dezamăgire la aproape orice contact cu cei din jur, iar dezamăgirea este una cronică.

În funcție de tipul de narcisism și de factorii emoționali personali, va reacționa agresiv, țipând, exteriorizându-se sau pasiv-agresiv prin a nu mai vorbi, retragându-se din conversație sau situație, îndreptându-și furia împotriva celor din jur, în special asupra persoanelor care au cea mai puțină putere asupra sa: copii, angajați care sunt pe poziții de subordonare, membrii ai familiei care nu se pot pune cu ea.

Deconectată de la realitatea exterioară, preocupată exclusiv de sine și considerând că este îndreptățită la orice (eu numesc misecuvinism), persoana narcisistă nu își dă seama că așteptările sale sunt nerealiste, că face rău. Cum iresponsabilitatea este o altă trăsătură caracteristică, ea nu își asumă consecințele pentru ceea ce face și, implicit, nici pentru ce se întâmplă cu cei din jur, nu se întreabă ce reprezintă și cum sunt pentru ei acele așteptări irealiste, cum îi afectează?
Apropiații sunt un fel de angajați pe viață în slujba nevoilor narcisistului, care nu doar că suportă urmarile unui comportament irațional, dar le revine și sarcina de a îndrepta lucrurile, situațiile, de a trece peste ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat sau să accepte mustrările și criticile narcisistului pentru ce au făcut.

Persoana narcisistă chiar simte și crede că nevoile ei sunt mai importante decât ale altora.

Când vezi narcisistul de lângă tine că are un comportament sau așteptări nerealiste, iraționale, vezi copilul din el (psihologic și emoțional vorbind), dar nu cu compasiune, ci în ideea de a vedea realitatea care nu se va schimba niciodată. Pentru că el este un adult, iar ceea ce este infantil în el este un blocaj, ține de patologic. Tu nu vei avea niciodată cum să schimbi această realitate, orice ai face!

Așteptările realiste ale partenerului sau ale apropiaților

Așteptările realiste ale partenerului sau ale apropiaților, înseamnă, de fapt, acceptare absolută a realității acestei persoane.

Atâta timp cât refuzi să vezi persoana din fața ta așa cum este, cu tiparele sale comportamentale, cu așteptările și pretențiile sale de supunere necondiționată a celor din jur, atitudinea de îndreptățire nejustificată indiferent despre ce e vorba, nu poți avea imaginea completă a persoanei și nici a relației ca să consideri suficente motivele de despărțire sau să îți adaptezi așteptările la realitate.

Cu o persoană narcisică realitatea este una singură, niciodată cea a victimei: nevoile, dorințele celei din urmă nu vor fi nicicând la fel de importante, mai mult, în multe situații vor fi negate, contestate, relația va fi una cronic nedreaptă, narcisistul se așteaptă să i se citească gândurile, în caz contrar se va înfuria, îi pasă doar de propria durere, nu îi va păsa niciodată de a celorlalți, nu se poate avea o comunicare profundă cu el, indiferent de modul ales, mereu va fi o relație unidirecțională.

Cea mai mare provocare într-o relație narcisistă este că nu ești o persoană pentru partenerul, părintele, prietenul tău, ci un furnizor, iar când nu îi dai exact ceea ce vrea, chiar dacă în proporție de 90% îi implinești nevoia, dorința, se va concentra pe cei 10% care nu sunt ce avea nevoie și îți va reproșa că nu este ce are nevoie, că nu ești alături de el, că ….
Așteptările realiste sunt cel mai bun antidot împotriva așteptărilor lor nerealiste.

Atâta timp cât nu vei vedea realitatea, vei spera că ceva se poate schimba și că nu ai făcut suficient.

Parte din așteptările realiste înseamnă să te întrebi de ce interacționezi cu persoana narcisistă? Ce te ține pe loc, de ce (crezi că) nu poți pleca? E important să realizezi asta!

Dacă ești partener, e posibil să fi ținut de copilul minor sau de starea materiale pe care o presupune să fii părinte singur, dacă ești prieten, e posibil să fi legat afectiv și de ceilalți membri ai familiei, dacă ești copilul unei persoane narcisiste este foarte posibil să fii o persoană dependentă emoțional și să rămâi agățată în relația cu părintele pentru a-ți umple golul interior emoțional, pentru a primi tot ce nu ai avut parte în copilărie.

Dacă te gândești să părăsești relația, trebuie să ai în vedere că persoana narcisistă nu va fi conștientă despre cum comportamentul ei a contribuit la decizia de a te despărți, dar vei auzi reproșuri despre cum le-ai creat o problemă vrând să te desparți.

Dacă ai un părinte naricisist, aceste așteptări nerealiste au existat si cu privire la tine, copil, de a-i anticipa nevoile și dorințele părintelui, a-i suportat umilire, critică, ceartă, iar consecințele sunt pe termen lung:
– Dificutate în a-ți exprima nevoile, sentimentele în relațiile de adult.
– Teama de intimitate care se poate manifesa și prin alegerea inconștientă a partenerilor nepotiviți tocmai pentru ca relația să nu fie una bună (compulsia la repetiție).
– Lipsa de încredere în tine și sitma de sine scăzută
– Felul în care îți formezi personalitatea
– Înveți că dragostea e dureroasă, că nevoile tale nu sunt importante și mai degrabă te rușinezi de ele
– Înveți că trebuie să fii un cititor de gânduri al celorlalți, îți setezi așteptări nerealiste de la propri persoană în relație cu ceilalți.
– Devii critic atât față de tine, cât și față de ceilalți.
– Înveți că trebuie să te conformezi la ceea ce vor alții, fără să conteze ce vrei tu.
– Ești confuz cu privire la propira viață, nu îți găsești locul, liniștea.

De aceea este important ca în setarea așteptărilor realiste de la persoana narcisistă, să ai în vedere așteptările nerealiste ale acesteia.

În caz contrar, riști să își petreci toată viața în cercul așteptărilor ei perfecționiste, încercând fără rezultat să le faci față și terminând prin a fi dezamăgit și epuizat de fiecare dată. Între timp, poți dezvolta tot felul de afecțiuni sau, cl puțin, confrunta cu stări de rău fizic și dureri inexplicabile (aparent).

Abuzul narcisic afectează sănătatea într-un mod subtil și complex. Îți recomand să citești articolul de aici.

Repere în setarea așteptărilor realiste

Ai mereu în minte trei lucruri la care să te întorci, care te vor ajuta să vezi și accepți realitatea așa cum este:
– Narcisistul este o persoană rămasă la o vârstă infantilă de dezvoltare emoțională și psihică.
– Ce se întâmplă nu e vina ta, chiar dacă el te face să crezi asta!
– Nu este vorba despre tine, ci doar de lumea sa interioară!

Observații înainte de final

* Înainte de a pune cuiva eticheta de ”narcisist”, nu uita că trăsături narcisice avem cu toții! Ce face diferența sunt intensitatea și frecvanța lor în cadrul unei personalități!

* Dacă am folosit preponderent adresarea la masculin, nu înseamnă că doar bărbații sunt narcisiști! Am făcut-o într-un sens neutru, pentru a facilita exprimarea și a nu schimba permanent genurile!

* Informațiile din articol nu țin loc de diagnostic. Dacă crezi că o persoană din apropierea ta are trăsături narcisice, pentru clarificarea oricăror aspecte, adresează-te unui specialist.

Observații înainte de final

Încheiere

Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l, te rog, poate fi de folos și altora!

Alătură-te comunității de pe pagina de Facebook și apreciază cu un ”like” pagina!

Construiesc o comunitate în care cei care se confruntă cu narcisismul țși codependența emoțională pot găsi sprijin emoțional, dar și soluții la probleme cu care se confruntă, astfel că orice distribuire a materialelor de pe pagină ajută!

Dacă ai avut un părinte narcisist, foarte probabil:

Să fii o persoană care controlează excesiv. Îți recomand acest articol.
Să te confrunți cu un gol interior. Îți recomand acest articol.
Iubirea de sine și Cunoașterea de sine
Multe din comportamentele părintelui narcisic sunt caracteristice părintelui imatur emoțional. Am scris despre ele, aici.

Să te intereseze și:

Dacă ai un partener narcisist, atunci îți sunt utile informații despre:

Codependența emoțională și narcisismul fac o pereche funcțională în disfuncționalitatea ei. De aceea, pe www.codependentaemotionala.ro postez articole despre ambele.

Articole despre dependența emoțională:

Dacă simți că ceva e în neregulă cu viața ta ori nu te regăsești sau ai pierdut cârma sau pur și simplu ai o problemă care te macină, hai să stăm de vorbă într-o ședință contra cost! Fii fără grijă, confidențialitatea este asigurată.

Scrie-mi la contact@codependentaemotionala.ro sau pe Facebook la @codependentaemotionala.

Un text de Maria Mazilu, autor al Codependentaemotionala.ro

Fotografia articolului aparține Pexels Free Photos