Manipularea. Ce este. Tactici de manipulare

  • Reading time:28 mins read

Manipularea, formă de agresivitate ascunsă, este specifică relațiilor bazate pe abuz, implicit și celor narcisice.

  • Relație abuzivă este cea în care o persoană exercită putere și control asupra celeilalte. Abuzul poate fi fizic, emoțional, verbal, financiar, sexual sau orice alt tip de comportament care ține o persoană sub controlul alteia.

Este foarte important să știm ce înseamnă și să identificăm semnele manipulării, pentru a ne putea proteja și a preveni intrarea în relație cu o astfel de persoană.

Ce este manipularea

Manipularea este un comportament coercitiv și lipsit de etică prin care cineva încearcă să obțină controlul sau puterea în interacțiunea cu o altă persoană pentru propriul câștig personal.

Manipularea diferă de influențarea sănătoasă, deoarece manipulatorului îi pasă doar de propriile interese, nu ține cont de nevoile altora. Când influențăm oamenii în mod corect, nu îi folosim exclusiv în scopurile noastre. Mai degrabă, îi convingem să vadă și punctul nostru de vedere, recunoscând în același timp nevoile și sentimentele lor.

Tactici de manipulare folosim fiecare dintre noi pentru atingerea unor obiective mărunte, în viața de zi cu zi.

Diferența majoră între manipulările acceptabile (le-am numit eu) și cele ale persoanelor abuzatoare este că, în timp ce primele sunt ocazionale de diferite contexte ale vieții de zi cu zi, în care urmărim să ne atingem interesul fără a constrânge sau cauza un rău unei persoane, cele din urmă reprezintă un comportament constant, fac parte din felul de a relațona al persoanelor abuzatoare și se fac prin mijloace care constrâng, înșeală, vatămă emoțional, fizic sau psihic o altă persoană (victima).

Manipularea este un comportament care se întinde pe un spectrum, de la forme insesizabile până la cele fățișe, de la manifestări nevătămătoare până la cele care presupun o formă sau mai multe de agresiune.

Manipularea apare în toate tipurile de relații, de prietenie, romantice, de afaceri, colegiale, de familia.

Manipularea poate fi benefică sau dăunătoare relațiilor, afirmă Lauren Masopust, terapeut din Roseville, California.

Pentru a califica un comportament drept manipulare, afirmă acesta, este important să se țină cont de stadiul de dezvoltare al persoanei.

De exemplu, copiii mici nu au încă cuvintele necesare pentru a descrie ceea ce simt, așa că apelează la un acces de furie pentru a încerca să obțină satisfacerea nevoilor lor – exemplu de manipulare benefică.

Persoanele care au trăit evenimente traumatice pot învăța să recurgă la comportamente precum manipularea, agresiunea sau înșelăciunea pentru a-și satisface nevoile, deși este posibil să nu fie conștient de daunele pe care le provoacă celorlalți (sigur, acest aspect nu are relevanță pentru victimă) – exemplu de manipulare dăunătoare.

În unele cazuri, tacticile de manipulare pot fi patologice (au caracter repetat, într-o perioadă lungă de timp și în diferite contexte), situație în care ar putea fi simptom al unei tulburări de personalitate.

Lauren Masopust, terapeut.

Manipularea nu este întotdeauna ușor de depistat. Uneori, poate fi subtilă, deoarece cineva poate părea bine intenționat.

În articolul de față ne vom ocupa de tacticile de manipulare insidioase, mai greu de identificat, pentru că fie sunt îmbrăcate într-o bunăvoință aparentă, fie atrag atenția de la subiectul central al întâmplării, discuției.

Obiectivele unui manipulator

În general, scopul manipulării este de a obține putere și control sau de a-și menține dominația, pentru a evita confruntarea, a te pune pune în defensivă, pentru a te face să te îndoiești de tine și de percepțiile tale, pentru a-și ascunde intenția agresivă, pentru a evita responsabilitatea, pentru a nu fi nevoit să se schimbe, pentru a înlătura orice critică.

Tactici manipulative ascunse

Manipularea poate include agresiune deschisă, cum ar fi critica, abuzul fizic, sexual și forme subtile de abuz emoțional.

Armele ascunse preferate ale manipulatorilor sunt: ​​vinovăția, victimizarea, comparația, minciuna, negarea, pretinderea ignoranței sau a inocenței (de exemplu, „Cine, eu!?”), învinovățirea victimei, șantajul emoțional, uitarea, neatenția, îngrijorarea falsă, simpatia, scuzele, lingușirea, cadourile și favorurile, mita.

Tactici de manipulare (cel mai des folosite)

Manipularea emoțională

Se face prin cuvinte, omisiuni și acțiuni care încearcă să controleze modul în care o altă persoană simte, gândește și se comportă.

Mai ales în relațiiple romantice poate fi atât de subtilă, încât poți ajunge să îți pui la îndoială percepția ta asupra situației decât acțiunile sau motivele celeilalte persoane.

Gaslighting și love bombing sunt cele mai cunoscute forme de manipulare în relații.

Gaslighting presupune inducerea îndoielii asupra propriilor capacități de a percepe realitatea până a aduce persoana în pragul nebuniei.

  • Despre gaslighting am scris aici și aici.

Love bombing sau bombardarea cu dragoste este tactica prin care manipulatorul își ”bombardează” potențialul partener cu manifestări extreme de atenție și afecțiune cu intenția de a-l domina și controla.

Este o tactică folosită și în alte relații decât cele romantice, în același scop.

  • Despre love bomging am scris aici.

Gaslighting-ul și love bombing-ul sunt tipuri de manipulare obișnuite în relațiile narcisisce, îți recomand să citești articolele!

Manipularea emoțională în relații poate fi dificil de recunoscut.

Raționalizarea

Folosirea unor motive aparent bune, morale sau logice ca justificare sau explicare a comportamentului sau acțiunii abuzatoare, iraționale ori inacceptabile.

Minimizarea

Este un amestec subtil de negare și raționalizare.

Manipulatorii minimizează adesea preocupările celorlalți cu privire la comportamentul sau acțiunile lor. ”N-am făcut mare lucru …!” este exprimarea cea mai cunoscută, dar atenție la contextul folosit, nu oricine o folosește vrea să manipuleze!

Minimizarea se paote face și prin justificarea acțiunilor pentru a te face să te îndoiești de tine sau pentru a-ți câștiga simpatia.

Evitarea

Manipulatorii pot evita conversațiile despre comportamentul lor, pur și simplu refuzând să discute. Acest lucru poate fi combinat cu un atac, cum ar fi ”Tot timpul mă cicălești!”, punându-te în defensivă și făcându-te să te simți vinovat sau rușinat (în alte situații).

Evitarea poate fi subtilă și inobservabilă – când un manipulator schimbă subiectul, poate fi mascată cu laude, complimente sau remarci pozitive despre persoana ta, cum ar fi ”Știi cât de mult îmi pasă la tine!” și spunând asta s-ar putea să uiți de ce te-a supărat comportamentul său.

O altă tactică de evitare este evazivitatea, neclaritatea, care estompează faptele, te încurcă și creează îndoială. Spre exemplu, persoana pretinde că e incompatibilă cu tine pentru că ești prea precis și elti prea ”glamour”.

Inducerea rușinii

Se face prin folosirea criticii, a insultei, a umilirii sau a sarcasmului, pentru a induce îndoiala de sine și a crește frica.

Inducerea rușinii poate se poate face prin cuvinte, expresii faciale, priviri, tonul vocii, comentarii retorice, sarcasm subtil, gesturi sau comportamente, poate fi transmisă față în față, prin alții.

Exemple de inducere a rușinii sunt comparațiile făcute de părinți copiilor, în defavoarea acestora din urmă, într-un cuplu când unul din parteneri îl compară pe celălalt cu fostul, făcându-și partenerul să se simtă inferior.

Manipulatorii abili îți pot induce rușinea doar și pentru simplul fapt că ai adus în discuție comportamentul lor, determinându-te, astfel să renunți în a mai pune în discuție problema principală.

Inducerea rușinii este o formă de agresiune.

Învinovățirea

Această tactică include proiecția, o apărare în care manipulatorul îi acuză pe alții de comportamentul său sau propriu.

Manipulatorii cred că ”cea mai bună apărare este o bună ofensă”. Atacând victima și punând-o în defensivă, manipulatorul rămâne nevinovat, în timp ce victima se simte vinovată și plină de rușine.

Abuzatorii își învinuiesc de obicei victimele sau aruncă răspunderea pe seama altora. Fii atent la scuze, ei le folosesc în scop de a manipula!

Vinovăția și rușinea pot fi aruncate asupra victimei, ceea ce va duce la ”învinovățirea victimei”.

De exemplu, găsești dovezi pe telefonul partenerului că el/ea flirtează. Partenerul tău se supără că ai intrat pe telefonul său. Se comportă furios, îți aduce acuzații că nu îi respecți intimitatea, că nu ai încredere în el/ea, că îl/o umilești, întorcând astfel atenția de la adevărata problemă. Tu, care inițial erai victimă, ajungi să te simți vinovat(ă) pentru spionaj. Cearta se va încheia fără a aborda tema principală.

Victimizarea

Manipulatorul trezește în victimă vinovăția și/sau simpatia.

Manifestările specifice sunt: ”Nu știu ce voi face dacă nu mă ajuți!”, ”Nu-ți pasă de mine!”, ”Nimeni nu mă ajută!”, ”De ce mă tratezi așa?”

Victimizarea ste diferită de învinovățirea victimei.

Proiecția

Este un mecanism de apărare, adică o strategie folosită de psihicul nostru, de cele mai multe ori inconștient, pentru a evita emoții, gânduri (amintiri, impulsuri, trăsături personale de caracter) nedorite.

Dacă mintea conștientă ar avea acces la ele, ar fi atât de greu de gestionat, încât ar produce anxietate.

Proiecția este însă și o tactică de manipulare, folosită în special de persoanele narcisice prin care respinge lucrurile inacceptabile și rușinoase, și le pune în seama persoanei cu care interacționează.

Proiecția are ca efect inducerea unei stări de confuzie asupra victimei și de nesiguranță continue.

  • Despre proiecția narcisică, ce înseamnă și cum te poți proteja, ciește aici.

Intimidarea

Abuzatorul poate intimida prin atitudini, priviri, gesturi, cu un ton al vocii și afirmații de genul: ”Nimeni nu este de neînlocuit!”, ”Am prieteni sus puși!”, ”Nu mai ești atât de tânăr(ă)!”, ”Te-ai gândit la repercusiunile acestei decizii?”.

O altă strategie este să spună o poveste reală menită să provoace frică, cum ar fi: ”Și-a părăsit soțul și și-a pierdut copiii, casa, totul, uite unde a ajuns!”

Intimidarea nu implică întotdeauna amenințări directe.

Controlul

Controlul coercitiv, adică cel care implică utilizarea amenințărilor sau a forței, este cel mai cunoscut, dar el se poate exercita și prin comportamente sau moduri opresive mai puțin fățișe, care induc frica și prin care sunt determinate gândurile, sentientele, comportamentul.

Un semn general al controlului este că victima poate decide din ce în ce mai puțin cu privire la aspecte din viața sa: bani, timp, prieteni, preferințe, inclusiv propriul corp.

Controlul se poate exercita prin insulte, amenințări, izolarea socială, control financiar, monitorizare directă.

Pasiv agresivitatea

Comportamentul pasiv-agresiv este un mod de exprimare indirectă a sentimentelor negative în loc de a le manifesta deschis și direct. În comportamentul pasiv-agresiv există o necorespondență între ceea ce spune și ceea ce face o persoană.

De exemplu, un comportament pasiv-agresiv este reacția cu entuziasm la cererea alteia, dar, în loc să se conformeze cererii, își poate exprima furia sau resentimentele prin nerespectarea termenelor limită.

Semnele specifice ale comportamentului pasiv-agresiv includ:

– Resentimente și opoziție față de cerințele altora, în special față de cerințele oamenilor în poziții de autoritate.

– Rezistență la cooperare, amânarea și greșelile intenționate ca răspuns la cerințele altora.

– Atitudine cinică, îmbufnată sau ostilă.

– Plângeri frecvente despre cât de subapreciată se simte sau că este înșelată.

– Refuzul de a discuta în mod deschis și direct (aplicarea tratamentului tăcerii), evitarea responsabilității, scuzele excesive, uitarea deliberată.

Manipulatorul își exprimă ostilitatea în moduri pasiv-agresive menite să rănească, umilească, jignească sau confuzeze victim.

Comportamentul pasiv-agresiv poate fi greu de identificat, persoana căruia i se adresează poate nici să nu își da seama de el, însă simte că ceva din ce i s-a spus sau o reacție a făcut-o să se simtă emoțional rău ori să se apere sau să îl atace pe celălalt, fără să își poate explica asta.

Triangularea

Este modalitatea de manipulare prin care abuzatorul implică în comunicare o a treia persoană, pentru că astfel își poate menține avantajul.

Triangularea se poate face prin trimiterea mesajului printr-o terță persoană, prin justificarea acțiunii/comportamentului cu ”X mi-a spus” fără ca X să fie de față sau trezirea geloziei comparându-și victima constant, direct sau indirect.

Triangularea este folosită în special de persoanele narcisiste.

Diversiunea

Manipulatorul poate schimba brusc subiectul discuției pentru a evita discutarea subiectelor sau răspunsul la întrebări sau crea o situație pentru a schimba atenția asupra altei împrejurări.

Conflictul

Abuzatorul poate crea conflicte pentru a întoarce oamenii unul împotriva celuilalt și, eventual, pentru a atrage atenția de la ceva ce ei au făcut sau pentru a crea un context care să le fie favorabil, în care să își poată atinge scopul.

Persoanele manipulatoare sunt foarte abila în a folosi slăbiciunile sau conflictele existente în cadrul unui grup.

Minciuna

Minciuna este folosită pentru a încurca și a determina pe cineva să facă ceva, să aibă un anume comportament și nu din vinovăție sau frică.

Minciuna poate fi și indirectă, prin neclaritatea și/sau omisiunea informațiilor. Manipulatorul prezintă realitatea ascunzând cu bună știință o parte semnificativă a adevărului, parte care dacă ar fi cunoscută ar face victima să acționeze diferit.

Condiționarea

Manipulatorii pot ”condiționa” pe cineva să formeze o alianță, să se asocieze cu ei folosind lingușirea, intimitatea sau simpatia, astfel încât să obțină ceea ce își doresc.

Negarea
Este o negare conștientă de a se dezice de comportamente, promisiuni sau înțelegeri.

Negarea manipulativă nu este o negare inconștientă, cum este, spre exemplu, cea care apare în urma abuzului, când persoană abuzată nu își mai amintește ce s-a întâmplat. În această din urmă situație, negarea nu este conștientă și volitivă, este un mecanism de apărare al psihicului.

Persoanele care manipulează patologic sunt, de multe ori, greu de identificat de la primele contacte. Ele își urmăresc scopurile cu abilitate, știind să își ascundă adevărata față.

Dacă te întrebi care sunt semnele ce pot spune că o persoană este manipulatoare, am să îți spun, că este de preferat să nu te arunci în relații, indiferent de natura lor! Dacă ești o persoană cu un grad ridicat de naivitate și/sau empatică, cu atât mai mult! Ești un fel de țintă vie pentru manipulatori!

Semnele unei persoane manipulatoare

O persoană se poate comporta într-un singur fel în mai multe sau în toate cele sus menționate!

În diferite împrejurări, fiecare dintre noi s-a comportat, ocazional, într-un astfel de mod, dar asta nu ne face manipulatori. Persoanele manipulatoare se comportă astfel constant.

Câteva indicii ale unei persoane manipulatoare:

  • Caută mereu scuze pentru comportamentul său vătămător (nu își asumă responsabilitatea)
  • Te face frecvent (pe tine sau pe alții) să te simți vinovat
  • Atenția excesivă, lingușirea
  • Insistența în pofida limitelor impuse
  • Exercită presiune (de obicei a timpului) pentru a te face să acționezi
  • Cuvintele nu corespund cu acțiunile sale
  • Dă răspunsuri evazive la întrebări despre ea, dar se scuză pentru comportmentele sale
  • Vrea să fie totul ca ea (atitudine de control și dominare).
  • Nu acceptă ”Nu” ca răspuns.

Efectele manipulării patologice

Efectele manipulării pot afecta sănătatea mintală.

Nu de puține ori, victima devine confuză, nu mai este sigură pe propriile percepții, ajunge să creadă că a pierdut contactul cu realitatea.

Manipularea persistentă afectează stima de sine și poate duce la anxietate și chiar depresie.

Cei care trăiesc cu o persoană narcisistă, cunosc aceste stări prea bine!

Într-un articol detaliat am să revin cu modul în care poți face față unei persoane manipulatoare. Recomandat ar fi să nu mai ai contact cu persoana respectivă, dar dacă nu se poate (îți este, spre exemplu șef, coleg de serviciu sau fostul partener cu care ai împărțit custodia copiilor) atunci trebuie să ști cum să te protejezi.

Mai ales dacă ești o persoană naivă, credulă, dependentă emoțional sau care are sindromul salvatorului. Abuzatorii le simt imediat, pentru că le pot controla și domina.

Ai grijă de tine, așa cum ai grijă de cei dragi!

În loc de încheiere

Mai multe informații despre narcisism găsești pagina de Facebook  și pe www.codependentaemotionala.ro.

În podcast-ul ”Despre narcisism, am publicat câteva episoade interesante!

Dacă ți-a plăcut acest articol, distribuie-l, te rog, poate fi de folos și altora!

Alătură-te comunității de pe Facebook și apreciază cu un ”like” pagina!

Obiectivul meu este să adun o comunitate afectată de fenomenul narcisismului pentru ca membrii ei să își poată acorda ajutor și suport! Doar cei care se confruntă cu așa ceva știu izolarea pe care o aduce o relație narcisică!

Dacă simți că ceva e în neregulă cu viața ta ori nu te regăsești sau ai pierdut cârma sau pur și simplu ai o problemă care te macină, hai să stăm de vorbă într-o ședință!

Scrie-mi la contact@codependentaemotionala.ro sau pe Facebook la @codependentaemotionala

🔹 🔹 🔹

Pe Codependentaemotionala.ro mai găsești articole despre:

🔹 🔹 🔹

🔹 Referirea la persoana abuzatorului, agresorului, narcisistului la genul masculin nu înseamnă că doar bărbații sunt astfel! Am preferat să nu complic exprimarea în defavoarea mesajului, schimbând permanent genurile.

🔹 Un text de Maria Mazilu, autor al Codependentaemotionala.ro 

🔹 Fotografia articlului aparține Pexels Free Photos

🔹 Surse:

https://psychcentral.com/lib/tactics-manipulators-use-to-win-and-confuse-you#spotting-manipulation

https://psychcentral.com/health/what-is-projection#how-it-looks

https://www.psychologytoday.com/us/blog/toxic-relationships/201907/covert-tactics-manipulators-use-control-and-confuse-you

Leave a Reply